Disputa juridică pe seama gazelor de şist din judeţul Vaslui interesează şi Bihorul din cauza perimetrelor care au atras interesul unor companii exploatatoare de gaze de şist prin fracturare hidraulică. Momentan, în Bihor, vârf de lance este comuna Sânmartin, care se judecă în instanţă cu Prefectura Bihor privind organizarea unui referendum local împotriva exploatării gazelor de şist.
Miercuri, agenţia Mediafax şi cotidianul Gândul au mediatizat o amplă analiză a sentinţelor contradictorii date de doi magistraţi de la Tribunalul Vaslui în cazul celor 15 comune care au decis, în 2013, să interzică exploatările de gaze de şist pe teritoriul lor.
Sentinţe contradictorii
Astfel, „Gândul” titrează că o judecătoare a Tribunalului Vaslui a creat precedentul juridic, luând în trei cazuri decizia că o comună are dreptul legal să hotărască cu privire la exploatarea gazelor de şist pe teritoriul său, nu Guvernul sau o altă autoritate centrală, pentru că această resursă nu este legiferată în România şi nici nu a fost declarată de interes public naţional. Niciuna dintre deciziile în instanţă privind gazele de şist nu este însă definitivă, ele fiind atacate cu recurs de Prefectură, la instanţa superioară – Curtea de Apel Iaşi.
Prefectul Vasluiului a atacat în instanţă aceste decizii ale celor 15 Consilii Locale, cerând desfiinţarea lor, pe motiv că asupra «bogăţiilor subsolului» poate decide doar statul, ca autoritate centrală, şi nu autoritatea locală. Însă un judecător de la Tribunalul Vaslui a dat dreptate prefectului, de opt ori, şi a desfiinţat deciziile comunelor respective, considerând, conform „dicţionarului explicativ”, că gazele de şist ar fi totuna cu petrolul, resursă naturală care, conform legii, intră în atribuţiile de decizie ale Guvernului.
Avocata vasluiană Oana Iovu, care a obţinut victoriile comunelor în instanţă, e citată în Gândul cu declaraţia: „Prefectura mergea pe aceeaşi idee la toate comunele, că de subsol nu dispune autoritatea locală, ci cea centrală. Eu am menţionat că în Legea Petrolului şi în Constituţie nu avem legiferate gazele de şist”. Iar judecătoarea care i-a împărtăşit punctul de vedere arată, în motivare, că, potrivit legii Petrolului 238/2004, gazele de şist nu sunt specificate drept resursă, deci nu se poate spune că aparţin statului, acestea fiind o resursă neconvenţională.
În motivarea sentinţei se mai precizează că domeniul public al comunelor este format din bunuri publice, care nu sunt declarate prin lege bunuri de uz sau de interes public naţional ori judeţean, respectiv, printre altele, din bogăţiile de orice natură ale subsolului, în stare de zăcământ, dacă nu au fost declarate de interes public naţional.
Rămâne de văzut ce poziţie vor avea instanţele din Oradea în disputa, pe aceiaşi problematică, dintre comuna Sânmartin şi Prefectura Bihor. Aceasta în condiţiile în care primarul Lucian Popuş a precizat că a inserat argumentele comunelor din Vaslui în documentaţia înaintată Tribunalului Bihor.
Citiți principiile noastre de moderare aici!