Odată cu apariția noilor generații, perspectivele se schimbat în toate domeniile, în special în câmpul muncii. Totuși, există cazuri în care pretențiile tinerilor sunt mult peste ce au ei de oferit Potrivit datelor furnizate de către Institutul Național de Statistică, în anul 2020, între anii 1995 și 2010 s-au născut peste 3,6 milioane de persoane, reprezentând generația Z.

[eadvert]

Un sondaj publicat la sfârșitul anului trecut de Intelligent.com, arată că angajatorii din SUA evită pe cât de mult posibil să ofere joburi proaspeților absolvenți de facultate, adică celor de 21-24 de ani, preferând să dea joburile unor persoane mai în vârstă.

Tinerii vin la interviuri însoțiți de părinți

Angajatorii chestionați au declarat că tinerii vin la interviul de angajare însoțiți de un părinte, sunt îmbrăcați nepotrivit sau nu sunt suficient de pregătiți. Acest lucru este destul de întâlnit, în ultima vreme, și în țara noastră.

Am stat de vorbă cu doi părinți care au participat, alături de copiii lor, la interviurile pentru angajare. Laura este mama unui tânăr care acum are 28 de ani. În 2021, David își cauta un job în vânzări. După câteva zile de căutări și de CV-uri trimise mai multor firme, a primit un telefon de la HR-ul unei firme care îl programa, în prima fază, pentru un interviu online. Interviul pentru postul de agent a fost susținut, însă nu de David, ci de mama lui.

„Băiatul era foarte bolnav, nu putea sta în picioare. Era primul lui interviu și își dorea să îl ducă la capăt. Așa că am hotărât să îl ajut și să răspund eu întrebărilor în locul lui. Acestea erau doar în scris, fără video-call“, a povestit Laura pentru Jurnal bihorean și Bihon.ro, adăugând totuși că băiatul nu a obținut jobul pentru că nu avea experiență în domeniu.

Alexandru este tată a trei copii, un băiat și două fete. Acum câțiva ani, fiul își căuta un loc de muncă și pentru că mai multe luni nu a primit nicio ofertă și nici nu a trecut de interviuri, tatăl acestuia se decide să îl însoțească, convins fiind că băiatul nu își dorește să muncească.

„Am hotărât să îl duc și să îl aduc de la interviuri pentru că mi se părea ciudat că nu îl cheamă nimeni să muncească. Am mers cu el ca să ma asigur că se angajează. După două săptămâni și-a găsit de lucru“, spune Alexandru.

Cum se comportă angajații din generația Z pe piața muncii?

Sunt diferiți tinerii din Generația Z atunci când își caută un loc de muncă? Și dacă da, cu ce? Aflăm mai multe răspunsuri de la un angajator și expert în HR, Claudia Vidican.

JB & BIHON: Au tinerii nevoie de mai multă îndrumare la locul de muncă?

Claudia Vidican, manager Resurse Umane: Tinerii au nevoie de cineva care să le acorde o șansă. Trebuie îndrumați, la fel ca oricare angajat, indiferent de vârstă. Important cu aceasta categorie este să fie încurajați și în același timp să fie învățați să aibă așteptări realiste de la ceea ce înseamnă viața profesională, oportunitățile de dezvoltare a carierei, să înțeleagă că trebuie să îți câștigi încrederea superiorului prin reușite constante, etc.

JB & BIHON: Cum sunt ca și angajați? Sunt dedicați sau este mai dificil de lucrat cu ei?

Claudia Vidican, manager Resurse Umane: Nu este mai dificil să lucrezi cu tineri, decât cu alte categorii. Reprezintă un mix de avantaje și dezavantaje. Printre avantaje aș menționa: motivație, curiozitate, dorința de afirmare, energia. Printre riscuri: instabilitatea, nevoia constantă de validare.

JB & BIHON: Ce își doresc de la locul de muncă și ce sunt dispuși să ofere?

Claudia Vidican, manager Resurse Umane: Își doresc totul, acum. Sunt dornici să învețe și vor să investești în dezvoltarea lor profesională. Comparativ cu alte generații, tinerii pun mare accent pe work-life balance și nu îți vor oferi timpul lor personal, decât în situații speciale.

JB & BIHON: S-a întâmplat ca un/o tânăr/tânără să vină la interviu însoțit de unul dintre părinți?

Claudia Vidican, manager Resurse Umane: Da, un tânăr cu o dizabilitate locomotorie. Frecvent se întâmplă însă să sune părinții să își programeze la interviu copiii.

Părerea specialistului: „Nu aș putea spune că cei din generația Z sunt mai sensibili. Din contră“

Pentru că am fost curioși să aflăm mai multe despre Generația Z, am stat de vorbă cu psihologul Andreea Dobrițan care ne-a răspuns câtorva întrebări.

JB & BIHON: Cine face parte din generația Z?

Andreea Dobrițan, psiholog: Generația Z se referă la oamenii născuți între 1996/1997 și 2010, fiind copiii celor născuți în generația X sau a milenialilor. Vorbim despre niște indivizi ale căror familii au fost afectate de criza economică, lăsând o amprentă asupra deciziei lor în carieră dar și în viață. Astfel că, deși sunt foarte activi în piața locurilor de muncă depunând CV-uri în mai multe locuri, în topul preferințelor condițiilor de muncă regăsim salariul, oportunitatea de evoluție profesională și posibilitatea de a lucra de acasă. Îi mai regăsim sub denumirea de „artiști” deoarece au învățat să fie atenți și la plăcerile, pasiunile lor, au un interes pentru natură și ecologie crescut și sunt mai înclinați către regăsirea sinelui (prin meditații de pildă) decât antecesorii lor.

JB & BIHON: Adesea, societatea le pune eticheta de „leneși” și se vorbește de multe ori despre faptul că atunci când vor să se angajeze vor salarii mari și funcții importante. Cât este adevărat?

Andreea Dobrițan, psiholog: În ultimii ani observăm din partea generației Z un interes crescut către noțiunea de lider și leadership dar asta NU înseamnă că toți își doresc să fie șefi ci, mai degrabă, că majoritatea își doresc să influențeze, să aducă plus valoare locului unde își desfășoară munca.
Observăm că, chiar dacă salariul reprezintă un criteriu important în alegerea locului de muncă, acesta nu este definitoriu întrucât generația Z își dorește să știe că a lăsat ceva în urma lor atât pentru ei cât și pentru comunitate. Prin urmare, nu cred că ar fi vorba despre o lipsă a dorinței de muncă ci despre o motivare incorectă a acestor angajați de către șefii lor. Ei au nevoie să fie văzuți și să știe că munca lor este cu sens.
Un alt aspect important este era tehnologiei în care ei s-au născut și pe care o stăpânesc foarte bine. Evident că aceștia știu să rezolve diverse aspecte mai repede și mai eficient prin intermediul tehnologiei, astfel că ei nu văd conceptul de „muncă” în același fel în care îl văd generațiile anterioare.

JB & BIHON: Sunt cei din Z mai sensibili?

Andreea Dobrițan, psiholog: Nu aș putea spune că cei din generația Z sunt mai sensibili. Din contră. Născuți în plină evoluție a tehnologiei, având și experiența crizei economice cu tot impactul ei asupra psihicului părinților dar și asupra familiei, tinerii din generația Z sunt mai adaptabili și mai receptivi la informațiile pe care le primesc. Se vorbește despre ei ca fiind mai ambițioși și mai determinați însă ce ar putea să îi facă să pară sensibili în fața antecesorilor lor este asumarea autenticității propriei persoane și a emoțiilor pe care le experimentează. Să nu uităm că, tot în acești ani, psihologia a cunoscut un progres fantastic care a fost distribuit prin intermediul tehnologiei, iar generația Z aș putea să o numesc prima generație care a luat contact semnificativ cu psihologia și a operat cu noțiunile psihicului uman.

Astfel că aceștia recunosc mai ușor tulburări precum depresia, anxietatea sau atacurile de panică și nu le tratează cu indiferență cum au fost învățați antecesorii lor ci și le asumă, vorbesc despre ele și caută tratament. Din acest motiv ar putea să pară o generație „sensibilă”. Cu toate acestea unii consideră Generația Z cea mai deprimată și pesimistă generație, din cauza presiunilor socio-politice (amenințarea violenței, apariția social media și preocupările legate de schimbările climatice). Un studiu din 2019 publicat în Journal of Abnormal Psychology, desfășurat între 2009 și 2017, arată că ratele de depresie au crescut cu mai mult de: 47% în rândul tinerilor de 12-13 ani, 60% în rândul adolescenților de 14-17 ani și 46% în rândul tinerilor adulți de 18-21 de ani.

Sigur, tot la această generație apare fenomenul de gratificare imediată. Creierul fiind obișnuit cu tehnologia și cu rapiditatea cu care aceasta răspunde, devine frustrat atunci când trebuie să aștepte recompensa, așa cum, de multe ori, se întâmplă în viața offline (reală). Din acest motiv observăm o toleranță la frustrare mai scăzută la indivizii din generația Z (iritabilitate).

JB & BIHON: Iau părinții decizii în locul lor?

Andreea Dobrițan, psiholog: Generația Z este formată din indivizi care au în topul valorilor FAMILIA, astfel că aceasta are o influența asupra deciziilor lor. Dar o sursă și mai influentă asupra deciziilor este social media, unde aceștia sunt influențați de diferite reclame sau persoane.
Generația Z este deschisă, sociabilă și nativă digital, prin urmare nu este ceva tipic pt aceasta ca un părinte să răspundă la un interviu în locul copilului. Aici este o altă discuție despre părintele-elicopter sau supra-protector.

JB & BIHON: Cum văd adolescenții munca?

Andreea Dobrițan, psiholog: Cei din generația Z sunt mai independenți, predispuși spre a avea propriile afaceri sau spre meseriile independente. Munca pentru adolescenți, atunci când servește unui scop și este congruentă cu valorile, principiile și plăcerile lor, nu poate fi decât o idee excelentă ce contribuie la maturizarea armonioasă a acestora. Parcurgerea unor sesiuni de consiliere și orientare în carieră s-au dovedit a fi extrem de benefice pentru tinerii și adolescenții care vor să activeze pe piața muncii. Aspecte esențiale de autocunoaștere pe care să le posede un individ sunt: SCOPURILE pe termen scurt, mediu și lung („unde mă văd peste 3 luni/1 an/5-10 ani?”), VALORILE, PRINCIPIILE și PLĂCERILE. Având această bază solidă va reuși să aleagă în acord cu propriile caracteristici viitorul său.