Din nefericire, însă, pe rafturile magazinelor locale se găsește și făină de calitate îndoielnică și de origine incertă, comercializată tot sub denumirea de făină Hajdú.
Istoria societății pe acțiuni Hajdú Gabona datează din 1847: în urmă cu 175 de ani patru sute de cetățeni din Debrecen au decis să construiască cea mai modernă moară din țară la acea vreme, moara cu aburi István, iar odată construită și-au propus să producă grâu de o calitate superioară în zonă. Atunci a fost creată baza făinii Hajdú: semințe de foarte bună calitate au fost aduse din Câmpia Transilvaniei și din Banat, din care s-a produs grâu foarte bun pe solul tip loess din regiunea Hajdúság. Rezultatul a fost remarcabil: în 1862, la Expoziția Mondială de la Londra, făina de la moara István a câștigat premiul întâi la toate categoriile la care a fost înscrisă. “Suntem moștenitorii acestei tradiții și dorim să producem această calitate încă de atunci”, spune Zoltán Lakatos, președinte și director general al Hajdú Gabona. Compania de produse alimentare are o altă sărbătoare frumoasă în acest an. “În urmă cu 30 de ani, la 1 ianuarie 1992 compania de stat s-a transformat într-o societate pe acțiuni, 664 de angajați devenind proprietari. La vremea respectivă, în România, zona Transilvaniei și Partium se trimiteau doar câteva kilograme de făină, dar în ultimii 30 de ani făina noastră a fost apreciată și dincolo de graniță, astfel că acum avem o cifră de afaceri foarte mare în Transilvania. Crezul nostru este același de treizeci de ani: obiectivul nostru nu este de a vinde mult la un preț foarte mic, ci de a oferi clienților noștri produse de calitate bună.”
Lupta pentru calitate
Calitatea produselor companiei este dovedită de faptul că, în anul 2018, făina cu logo-ul călăreț cu bici și familia de făină Hajdú a fost inclusă în Registrul de valori al județului Hajdú-Bihar, devenind astfel un produs recunoscut de înaltă calitate. În 2022, Comitetul Hungarikum a pus, de asemenea, pe ordinea de zi, ca făina de Hajdú cu emblema călăreț cu bici să fie inclusă în Registrul Național al Valorilor ca bun național de înaltă calitate, pe baza faptului că grâul produs în solul regiunii Hajdúság, care este produsul principal al Hajdú Gabona, a fost întotdeauna considerat de înaltă calitate datorită caracterului său special. Zoltán Lakatos și-a exprimat speranța că va reuși să obțină clasificarea Hungarikum, care este cea mai importantă certificare de valoare din Ungaria.
Aceste realizări serioase sunt oarecum umbrite de faptul că au existat și există persoane care au invidiat aceste succese. “În Ungaria produsele noastre sunt protejate de foarte mult timp de Oficiul de Brevete, dar în România am fost neglijenți și nu am făcut acest lucru. Profitând de acest lucru, o firmă a copiat ambalajul nostru de făină și a înregistrat în România aspectul făinilor noastre. Am avut un proces foarte lung din această cauză, dar am tot respectul pentru instanțele românești, care au fost absolut corecte în soluționarea cazului, iar Curtea Supremă a decis definitiv că făina de grâu Hajdú din regiunea Hajdú cu sigla călăreț cu bici poate fi produsă doar de Hajdú Gabona și nimeni altcineva nu o poate comercializa”, spune Zoltán Lakatos.
Similitudine de nume
Însă aici nu s-a terminat povestea, pentru că cei care au pierdut procesul au profitat de portița legală conform căreia logo-urile și emblemele pot fi protejate, dar numele nu. Astfel, după încheierea procesului și-au comercializat făina de origine incertă în România cu un alt logo, dar tot în limba maghiară, în ambalaje cu inscripția “Hajdú Búza-Finomliszt”. Zoltán Lakatos a explicat că este supărător și simplul fapt că această firmă își comercializează în mod înșelător propriul produs sub această denumire, dar este și mai grav că în ultima vreme “mai mulți dintre partenerii noștri români, clienți și simpli gospodine ne-au spus să verificăm făina pusă în ambalajul lor, pentru că nu este de o calitate acceptabilă. Prin urmare, am prelevat cel puțin șase sau șapte mostre din această făină, am testat sacii sigilați de către un laborator acreditat la nivel internațional și am constatat că acestea erau de o calitate foarte slabă. Contrar celor menționate pe etichetă, pungile nu conțin făină de grâu, care ar trebui să aibă un conținut de gluten de 27-28% pentru a face prăjituri bune. În schimb, făina ce poate fi găsită în ambalajul similar cu al nostru, are un conținut de gluten de doar 19-23%, deci este considerată făină furajeră sau poate fi folosită ca făină pentru biscuiți.
Cumpărați în mod responsabil!
Zoltán Lakatos recomandă clienților să fie atenți atunci când văd în magazin un produs cu eticheta Hajdú Finom Liszt și să ia de pe raft doar făina pe ambalujul căreia este emblema călăreț cu bici, pentru că acela sigur conține făină de grâu fină maghiară, de calitate fin Hajdúság. Dar dacă văd pe ambalaj o moară de vânt, ar trebui să-și amintească faptul că acela NU este un produs de Hajdú Gabona, chiar și distribuitorul lui afirmă că făina din pungă este de origine incertă. “Iar pentru cei care vor să folosească numele Hajdú Finom Liszt pentru a profita efectiv de asemănarea cu produsele noastre, le recomandăm ca, dacă este posibil, să pună în ambalaj făină de grâu comestibilă, dacă tot folosesc acest nume. Sperăm că aceasta a fost doar o greșeală singulară din partea lor. Evident, nu suntem mulțumiți că există un alt produs pe piață care se numește Hajdú Liszt și suntem cu atât mai nemulțumiți pentru că se pune în ambalaj făină de foarte proastă calitate, compromițând astfel numele de Hajdú Liszt și aducând prejudicii brandului nostru”, a declarat Zoltán Lakatos. Directorul general a concluzionat: „Dorim să rămânem pe piața românească și să putem aproviziona oamenii de acolo. Le mulțumim clienților noștri fideli pentru că ne iubesc și îi rugăm să cumpere în continuare numai făină Hajdú în ambalaj pe care este tipărit călărețul cu bici, pentru că acela este un produs Hajdú Gabona.”
Trimite articolul
X“La vremea respectivă, în România, Transilvania și Partium se trimiteau doar câteva kilograme de făină, dar în ultimii 30 de ani făina noastră a fost apreciată și dincolo de graniță, astfel că acum avem o cifră de afaceri foarte mare în Transilvania. ” 😀 Deci, cf acestui articol advertorial, Romania NU include Transilvania si Partium, de aceea sunt toate trei mentionate separat, intr-o ordine intentionata. Reclama asta sigur e legala? S-a uitat cineva pe text inainte sa o publice?
-
Nu s-a uitat nimeni. E ilegala. Asa-zisa Transilvanie nu exista, este de fapt Moldova-Foarte-De-Vest. HAI ROMANIA! Ai salvat tara AD de toate nenorocirile amu’.
-
Tripla nula, Lakatoș ur, igaz?
-
Pfoooi … noroc ca ai fost pe faza, cat pe ce sa pierdem Transilvania 🙂
-
…în România,zona Transilvania și Partium…așa este scris în articol , deci pentru boi ca tine s-a specificat concret că era vorba de România ! În concluzie gunoiule AD nu încerca să bagi râcă intre naționalități deoarece pe aici nu ține figura !Mută-te înapoi în Moldova poate acolo mai găsești adepți la această mentalitate !…nu departe este război pentru așa ceva !!!
-
Citatul corect este:”În urmă cu 30 de ani, la 1 ianuarie 1992 compania de stat s-a transformat într-o societate pe acțiuni, 664 de angajați devenind proprietari. La vremea respectivă, în România, zona Transilvaniei și Partium…”. In 1992 exista zona Partium in România? In 2022, există zona Partium in România. Dacă te referi la o țară – vorbitorul, respectiv ziariciul care dormea când s-a editat articolul – vorbești despre zone și regiuni care există oficial în acea țară.
-
Ne doare fix in c*r de faina asta!
-
Malaiul folosit pt. mamaliga ta este din acaiasi sursa,deci sa ramina in tine definitiv.
-
😁😁😁
-
-
Si pe mine de mamaliga voastra. Bleah
Cine crezi ca-ti cupara faina ungureasca falsa ? Pleaca ma de aici cu minciunile tale.
-
TU.
-
“fie pita cat de rea , tot mai bine-n tara ta”, doar ca prostu nu stie ca si aia toata se face din faina din Ungaria 🙂
-