„Copiii ei”, aşa cum îi plăcea să le spună doamna învăţătoare , nu i-au prins luni, mărtişorul la rever, nu au sărbătorit împreună renaşterea, reînvierea naturii. A fost o zi tristă, copiii şi toţi cei care au iubit-o i-au dus doamnei învăţătoare Narcisa Simionaş din Aleşd, răpusă de COVID-19, flori la mormânt.

[eadvert]

A fost o învățătoare desăvârșită, un dascăl de excepție, aplecat asupra nevoilor copiilor, perfecţionistă, exigentă, dar plină de dragoste. Mereu le spunea „copiii mei”. Celor de la şcoală şi celor de acasă. Căsătorită de 30 de ani, „doamna” e mama a doi băieţi : cel mare, George e în Anglia, e căsătorit la rândul lui de doi ani, iar cel mic, Andrei, e student în anul II la Medicina, la Cluj Napoca. A fost plina de viață, reușea sa binedispuna prin simpla prezenta. Era acea doamnă pentru care era „bătaie” să ocupi un loc în clasa ei. A plecat dintre noi spre cancelaria cerească la sfârşitul săptămânii trecute, la Spitalul Municipiul din Oradea. Narcisa Simionaş avea 53 de ani. Drum lin, doamna învăţătoare!