Cu peste 45 de ani vechime, Clubul de Speologie Speodava Ştei are în continuare o activitate bogată şi un spirit de aventură la fel ca la început. Momentan clubul Speodava are peste 50 de membri cotizanţi din întreaga ţară dar şi din Slovacia şi Polonia, dintre care cam 20 de speologi sunt membri activi ai clubului. Datorita nivelului tehnic ridicat al acestora, atât la Şcoala Naţională Salvaspeo cât şi la Şcoala Naţională de Speologie organizatorii acestora au fost din cadrul clubului Speodava.
Anul 2021 a fost cel mai prolific an al clubului Speodava din ultimii 30 ani, anunţă aceştia pe pagina de Facebook. Peste 166 zile de lucru au dus la descoperirea în premieră a peste 5500 de metri de galerii de peşteră. S-a lucrat în Munţii Pădurea Craiului, Munţii Bihorului şi Munţii Codru Moma, dar şi în Munţii Metaliferi şi Munţii Meseş.
Munţii Pădurea Craiului
Explorarea a peste 2400 de metri de galerii în Munţii Pădurea Craiului a dus la mai multe descoperiri. Peştera de suflet din ultimii doi ani a membrilor clubului, Peştera Cornilor, este în curs de explorare şi cartare. Sunt în prezent peste 1500 de metri exploraţi, ajungând undeva la 13000 de metri lungime, fiind principalul obiectiv speologic al clubului Speodava.
O altă peşteră în curs de explorare şi cartare este Pestera Muhuchii, care de la o lungime de 190 de metri a ajuns la aproximativ 600 de metri lungime. De asemenea, s-a explorat deasupra peşterii şi un aven cu o verticală de 25 de metri care, spun speologii, ar putea să ajungă în galeriile îndepărtate ale Peşterii Muhuchii.
În Cheile Albioarei, în peşterile din galeriile de mină, s-au descoperit peste 100 de metri de galerii, mare parte din acestea prin escaladă artificială. Cinci peşteri noi, cu o lungime însumată de aproape 100 de metri, au fost descoperite în Cheile Lazurilor, iar pe platoul Runcuri, un aven cu o denivelare de 40 de metri şi 70 de metri lungime. Pe lângă acestea au mai fost descoperite mai multe peşteri noi, mai ales în zona de sud a Munţilor Pădurea Craiului.
Munţii Bihor
S-au explorat în jur de 2900 de metri în Munţii Bihor. Descoperită în iunie 2021, Peştera de la Miezul Nopţii a ajuns la o lungime de peste 2000 de metri şi 200 de metri denivelare după mai multe ture de explorare şi cartare, fiind o colaborare cu colegii slovaci de la Speleo Club Drienka Kosice. Această cavitate face parte din sistemul Valea Seacă Izvorul Crişului, care până acum a depăşit 4 kilometri lungime, fiind unul din obiectivele principale de explorare ale clubului şteian.
Din acelaşi sistem face parte şi Peştera din Pereţii Corlatului, care a ajuns la 109 de metri denivelare şi 1150 de metri lungime, dintre care 100 de metri exploraţi anul acesta.
În Peştera Ferice s-au descoperit în jur de 500 de metri de galerii noi. „Practic noua hartă a peşterii, care este în curs de finalizare, are în jur de 2000 de metri faţă de cei 1300 de metri istorici (harta nepublicată). Peştera Ferice este unul din cazurile clasice în care o peşteră de dimensiuni mari nu are o hartă adecvată, chiar dacă se ştie despre ea de sute de ani”, explică speologii.
250 de metri de galerii noi au adus şi cele opt peşteri din Pereţii Boghii, accesul la aceste peşteri necesitând multă tehnică de coardă. În colaboare cu speologii de la Clubul de Speologie Cristal Oradea, s-au explorat peste 150 de metri de galerii, din care 100 de metri galerii scufundate, în Peştera Zăpodie. Iar pe lângă acestea, clubul Speodava are descoperite mai multe cavităţi de dimensiuni mai mici, dintre care cel puţin un aven promite să fie cu poteţial mare din punct de vedere al denivelărilor şi lungimii, spun exploratorii.
Explorare, cartare, ecologizare
În Munţii Codru Moma au explorat în jur de 100 de metri de galerii, din care cea mai importantă descoperire a fost în Estavela de la Camp din platoul Vaşcău. De asemenea, în Munţii Metaliferi, împreună cu colegii de la Speowest Arad, s-au explorat 150 de metri în Ponorul Meului.
Prin prisma diverselor jobri în care sunt angrenaţi membri ai clubului, aceştia au participat şi la o tură exotică de explorare în sistemul Natural Bridge Caverns din Texas, Statele Unite ale Americii.
Începând cu anul trecut, pe lângă activitatea de explorare s-a relansat şi activitatea de cartografiere a cavităţilor explorate în 2021, ajungându-se la circa 5000 de metri cartaţi. În turele Speodavei, îi au la explorare pe doi dintre cei mai buni scafandri de peşteră din România, Mihai Besesek şi Dragoş Patranca. De menţionat faptul că cel de al doilea a ajuns în Peştera Matka Vrelo din Macedonia la cota de -130 de metri în galerie scufundată, fiind record naţional de adâncime pentru un scafandru român.
Anul trecut au avut loc şi două activităţi de ecologizare, una în Avenul Sohodol din Munţii Pădurea Craiului, unde s-a curăţat până la cota de -60, a doua în Avenul cu gunoaie din Munţii Bihor, unde au participat la ecologizarea parţială a acestui aven. La aceste acţiuni de ecologizare au colaborat cu Clubul Speologilor Amatori Cluj şi Club Alpin Român – filiala Cluj.
„A fost un an foarte bun, o continuare de fapt a ceea ce am lucrat în ultimii ani. Activitatea noastră a crescut de la an la an, s-a solidificat nucleul membrilor activi, nivel tehnic fiind ridicat. Iar ca activitate, facem de toate: ture de suprafaţă, explorări, cartări, salvări”, spune Tudor Rus, preşedintele clubului, care speră la o activitate la fel de bogată şi în acest an.
Exploratorii au primit sprijin în ture din partea celor de la Alpin Expe, iar buna colaborare cu Parcul Natural Apuseni şi cu Agenţia Naţională a Ariilor Naturale Protejate i-a ajutat pe speologii de la Speodava în obţinerea acestor rezultate.
Trimite articolul
XBravo baieti!
Cheile Sighistelului, ar fi de promovat, harti , trasee, marcaje, un birou de informare la intrare pe chei, jandarmi, ecologizarea pasunii=zonei de campare ….acea zona are comori ascunse…..multe nu sunt pe hartile accesibile…dar au fost intentionat “infundate ” pt a descuraja intrarea, gen Pestera din Dealul Cornii….dar daca umbli ca orbu prin padure tot le gasesti..vezi Pestera Corbasca cu lac in interior—traseu nemarcat, ..Pestera Magura care e unica…dar nemarcata…Pestera Coliboaia unde s-au gasit picturi vechi de 35000ani–si care e inchisa mai periculos decat Alcatraz…macar un marcaj un panou informativ daca tot nu poti intra….adica sunt protejate prin dezinformare sau lipsa de indicatii..pt ca sa se spera ca nu vor fi gasite si vandalizate = protectie………….la fel e si cu Unguru mic din Suncuius care e de fapt buda trecatorilor…dar dupa ce intri prin un mic aven descoperi pestera taras, mici balcoane cu apa, galerii…………..poate o sa se cartografieze si cea mai frumoasa pestera Piatra Altarului…poate lilacul amator din mine o sa apuce sa o vada in aceasta viata
-
Lasa tu pesterile alea in pace ! Majoritatea celor enumerate de tine sunt REZERVATII SPEOLOGICE unde nu ai ce cauta fara sa ai un scop stiintific bine definit si si asa doar cu numar de vizite limitate si cu cat mai putini oameni in galerii! O pestera deschisa publicului este pestera sacrificata pentru interesele unora si sortit distrugerii garantate ! Mai ales daca accesul e liber, fara ghizi si supraveghetori, ca romanul nu e in stare doar sa admire, neaparat trebuie sa ia cu el ceva, un suvenir, o stalagmita sau stalactita, un cristal ceva nu conteaza ca printr-o simpla miscare distruge cea ce a produs natura in mii de ani ! Deci sezi bland, daca stii ceva pastreaza pentru tine ca daca ajungi din nou sa nu dai ochii cu flacoane,doze de bere si galerii distruse ! Din pacate inca nu suntem suficient de civilizati pentru asta !