În aşteptarea Legii câinilor comunitari

Nepromulgată de preşedinte, aflată deocamdată în control la Curtea Constituţională, Legea câinilor comunitari naşte partizanate la nivelul Oradiei.

Municipalitatea s-ar folosi de viitoarea lege pentru a implementa o „soluţie finală” în problema câinilor comunitari de pe străzi, în vreme ce administratorii SOS Dogs sunt împotriva eutanasierii şi pentru continuarea actualei politici de sterilizare şi eliberare sau adopţie. Unii insistă pe necesitatea curăţeniei din oraş în vreme ce ceilalţi dau de înţeles că introducerea eutanasierii ar alunga finanţările străine cu ajutorul cărora Oradea a ajuns în situaţia de acum.

Sub nicio formă

„Nu mă pot împăca cu Legea asta, aşa cum e ea, în primul rând pentru că nu e unică pentru toţi. Dă putere totală primarilor şi asta nu e neapărat bine: azi vine un primar înţelept şi investeşte în sterilizare şi la alegerile următoare vine altul, care vrea eutanasiere. Munca celui dintâi e anulată în câţiva ani. În general, primarii nu înţeleg că principala cauză a fenomenului este abandonul şi că soluţia este o evidenţă strictă a tuturor câinilor din localitate şi obligativitatea sterilizării”, crede Carol Lazăr, reprezentantul SOS Dogs.

„Sub nicio formă nu susţin eutanasierea. Majoritatea câinilor din oraş sunt în grija cuiva, chiar dacă sunt pe stradă. Sunt vaccinaţi şi deparazitaţi şi, mai ales, nu se înmulţesc pentru că sunt sterilizaţi”, susţine partizanul sterilizării. Sub raportul costurilor, acesta spune că sterilizarea costă 17 euro pentru un câţel de 20 de kg, cu vaccinuri şi deparazităţi împreună faţă de 36 de euro cât costă soluţia pentru eutanasiere şi incinerarea cadavrului.

Nu pe domeniul public

De partea cealaltă, reprezentanţii Municipalităţii nu arată niciun fel de simpatie pentru căţeii îngrijiţi de orădeni pe domeniul public. „Lucrurile sunt simple. Cât timp voi fi primarul municipiului Oradea nu doresc să văd câini pe stradă. Iubitorii de câini să aibă grijă de ei pe proprietăţile lor. Soluţia este sterilizarea câinilor, inclusiv a celor cu stăpân. În cazul refuzului, aplicarea unei taxe – contravaloarea întreţinerii unui câine în adăpost. Pe termen scurt, în momentul în care vom avea legea, toţi câinii vor fi ridicaţi de pe străzi. În limita capacităţii adăpostului, vor fi duşi la SOS Dogs. Dacă nu sunt adoptaţi după câteva acţiuni de gen, se poate merge şi pe eutanasiere. Nu resping soluţia eutanasierii”, spune primarul Ilie Bolojan.

Sub 10%

Programul de sterilizare a început în 2003, când în Oradea era o populaţie canină abandonată de vreo 4.500-5.000 de exemplare. „Am coborât azi la sub 10% din numărul iniţial”, susţine Lazăr.

În contul unui parteneriat din 2003, Primăria a dat SOS Dogs activitatea legată de câinii comunitari pentru 25 de ani. De atunci, Primăria alocă anual 50.000 de lei, în condiţiile în care cheltuielile lunare de funcţionare ale SOS Dogs sunt de 10.000 euro, spune Lazăr. „Banii se duc pe hrană, salarii, sterilizări, servicii medicale, impozite şi alte cheltuieli”, precizează acesta.

Spre comparaţie, Lazăr spune că Timişoara alocă 25.000 euro lunar de la buget, nu sterilizează şi au peste 8.000 de câini pe străzi.

Diferenţa de surse a SOS Dogs vine din donaţii de la mai multe fundaţii pentru protecţia animalelor, majoritatea britanice. „Nu cred că finanţatorii vor accepta ca munca şi banii lor să fie anulaţi prin introducerea eutanasierii”, comentează reprezentantul SOS Dogs.

Primarul Bolojan susţine că finanţările străine pentru SOS Dogs sunt binevenite dar că nu este mulţumit de cum e gestionată situaţia câinilor vagabonzi din Oradea.

Cristina Ghilea