Consumul de droguri se asociază deseori cu infracţionalitatea, întrucât stupefiantele sunt relativ scumpe iar dependenţii sunt predispuşi să comite fapte penale pentru a face rost de bani. Ca urmare, datele obţinute de la deţinuţi sunt relevante şi utile autorităţilor pentru lupta împotriva acestui flagel. Agenţia Naţională Antidrog (ANA) şi Administraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP) au finalizat anul acesta al doilea studiu privind dimensiunea şi tendinţele înregistrate în consumul ilicit de droguri, alcool şi alte substanţe în rândul deţinuţilor, precum şi a implicaţiilor comportamentului adictiv asupra stării de sănătate.
Precedentul studiu datează din anul 2006. Rezultatele studiului sunt postate pe site-ul oficial www.ana.org.ro, şi ne-au fost puse în atenţie de Centrul Regional de Prevenire, Evaluarea şi Consiliere Antidrog (CRPECA) Oradea. Spicuim. Scopul studiului l-a constituit crearea cadrului ştiinţific pentru dezvoltarea serviciilor adresate dependenţilor de droguri, medicamente sau alcool din penitenciare, în special a celor de asistenţă medicală şi psihologică, dar şi serviciile privind reducerea riscurilor asociate (harm reduction) – boli cu transmisie sanguină etc.
Ancheta sociologică s-a făcut prin chestionarea unui eşantion de 2100 respondenţi din toate cele 31 de penitenciare din România.
Astfel, a reieşit că folosirea, înaintea şi în timpul perioadei de detenţie, de medicamente (tranchilizante, sedative, antidepresive) fără prescripţie medicală, s-a dublat sau chiar mai mult faţă de 2006. La fel şi consumul de SNPP – substanţe noi cu proprietăţi psihoactive (comercializate sub denumirea de „etnobotanice”) şi de droguri ilegale.
„Etno” bate heroina
Comparativ cu studiul din 2006, se observă apariţia consumului de SNPP şi creşteri pentru toate celelalte tipuri de droguri cu excepţia celui de ecstasy care înregistrează o scădere. Cele mai consumate sunt heroina, haşiş/canabis şi cocaina, urmează un grup intermediar format din SNPP, ecstasy şi metadonă, iar cel mai puţin consumate sunt amfetaminele şi LSD-ul (care au fost de fapt consumate doar înainte de actuala perioadă de detenţie).
Din această ierarhie, specialiştii ANA au dedus ipoteza existenţei unei legături între consumul de heroină şi infracţionalitate întrucât la populaţia din afara Penitenciarelor studiile arată că pe primul loc se află consumul de SNPP, care detronează heroina.
Dealtfel, 40,9% dintre deţinuţi au declarat că în momentul comiterii faptei pentru care au fost închişi consumaseră substanţe psihoactive iar 29,4% se aflau sub influenţa unei substanţe psihoactive în momentul arestării.
Mulţi infractori băuţi
Cel mai frecvent asociat comportamentului infracţional a fost alcoolul (menţionat de 70,7% dintre subiecţi pentru momentul comiterii faptei), iar pe locul al doilea se află heroina cu 13,6% dintre subiecţi.
Întrebaţi şi dacă au comis fapte cu caracter penal (indiferent dacă au fost descoperiţi sau nu) pentru a face rost de droguri, 11,3% (328 de respondenţi) au răspuns afirmativ: 43,5% au fost implicaţi în furturi şi 15,5% în tâlhării, 30,8% au devenit dealeri (au făcut trafic de droguri), 3,6% au practicat sex comercial, iar 4,3% au fost implicaţi în activităţi de proxenetism şi 2,3% au comis alte infracţiuni (abuz de încredere, acte false, distrugere, escrocherii, înşelăciune, infracţiuni informatice). De menţionat că aproape jumătate dintre respondenţi au comis mai multe fapte cu caracter penal, în special furturile şi traficul de droguri fiind asociate cu alte infracţiuni.
Consumatori mai tineri
Conform actualului studiu, vârsta medie de debut în consumul de droguri este cuprinsă în intervalul 16 – 22 ani (în scădere faţă de 2006: 19 – 22 ani). „Având în vedere scăderea vârsta medie de debut în consumul de droguri, devine necesar ca programele de prevenire să abordeze populaţia din diferite medii, şcoală, familie, comunitate, cu mesaje orientate înspre adolescenţii şi tinerii aflaţi la vârsta învăţământului liceal şi universitar”, conchid specialiştii ANA.
C.H.
Citiți principiile noastre de moderare aici!