Pentru cei mai mulți copii ucraineni refugiați din calea războiului, școala a început la 1 septembrie. Asta pentru că, dintre cei stabiliți în Oradea, cei mai mulți au ales să continue cursurile online, cu profesorii din Ucraina. Majoritatea au ales asta pentru că își doresc să se întoarcă acasă după terminarea războiului. Ceilalți, din cauză că nu cunosc limba român[, iar școlile de stat nu oferă cursuri în limba lor maternă, copiii fiind integrați în clasele de limba română. Dar și printre cei care știu puțină română sunt copii care nu au reușit să se înscrie la școală, din cauză că reprezentanții inspectoratului nu și-au dat silința să îi ajute suficient cu informațiile necesare și procedura de înscriere la școală. Jurnal bihorean a încercat să afle cum a fost începutul școlii pentru copiii ucraineni stabiliți în Oradea, care sunt problemele cu care se confruntă

[eadvert]

Nataliia, mamă a cinci copii, refugiată din Kramatorsk, regiunea Donețk, spune că cele trei fetițe ale sale au refuzat să meargă la școală în Oradea, din cauză că nu știu limba română și nici nu au posibilitatea să urmeze cursuri speciale de limbă, înainte să fie integrate la clasă. Ele au început în schimb școala online, cu profesori din Oradea. „Am început cursurile pe 1 septembrie. Fetele primesc zilnic teme, pe care trebuie să le facă. Nu e întotdeauna ușor, însă este convenabil pentru noi”, ne-a povestit mama fetelor. Ea le-a amenajat acasă birouri, unde își pot face lecțiile. „Fetele mele nici nu și-au dorit să meargă aici la școală. Au mers timp de mai multe luni la cursuri de dansuri și nu au înțeles nimic din ce li se spunea. A fost foarte greu pentru ele. Prin urmare, au refuzat să meargă la școală aici. Și din cauză că profesoara lor a continuat lecțiile online, ele au ales să studieze cu ea. Opinia lor a fost foarte importantă pentru mine”, a spus Nataliia.
Veronika, venită în Oradea din Odesa, ne-a spus că și-ar dori foarte mult ca fetele ei, în vârstă de 9 și 10 ani, să meargă la școală aici. Din păcate, încercările ei de a le înscrie la școală au eșuat până în prezent. „Fetele au rămas cu școala online, dar ar vrea să meargă la școală aici. Și eu aș vrea să frecventeze școala în limba română”, a subliniat Veronika. „Am fost la inspectorat de mai multe ori și m-au tot amânat. De la secretariat mi-au spus de fiecare dată că sunt ocupați. În final m-am supărat și n-am mai încercat să le înscriu la școală”, a mărturisit femeia. Ea vorbește limba română, iar fetele înțeleg limba, prin urmare le-ar fi destul de ușor să se integreze. JB – G.A.

Școlari audienți

Liliana Ardelean, inspector școlar, coordonatorul programului de integrare al copiilor ucraineni în școli, ne-a explicat care sunt pașii de urmat pentru înscrierea copiilor în școlile de la noi, dar și dificultățile cu care aceștia se confruntă, din momentul în care au fost repartizați. Astfel, primul pas este completarea unei cereri de repartizare, care se găsește pe site-ul Inspectoratului Școlar Județean Bihor, în limbile română sau engleză. Cererea se depune, insoțită de documente care dovedesc că persoana care le-a completat este reprezentantul legal al copilului și de certificatul de naștere sau permis de ședere temporară. „Orice document pot ei să aducă, pentru că sunt în situații în care nu au documente. Noi repartizăm, prin comisie, doar copiii minori care provin din zonele de conflict. Sunt cazuri în care se prezintă cu documente eliberate de statul român, cei cu dublă cetățenie. Aceia nu sunt repartizați prin comisia IȘJ-ului”, a explicat Ardelean. „Dintre cei pe care i-am repartizat noi, avem un număr de 60 de copii. Însă nu au rămas toți în unitățile de învățământ. O parte au emigrat, o parte au preferat să frecventeze cursurile online cu profesorii din Ucraina. Un singur copil a solicitat la Palatul Copiilor activități extrașcolare, fără participarea la cursuri în calitate de elev audient”, ne-a spus inspectorul școlar. Ea precizează că acești copii rămân în școli ca audienți. „Asta înseamnă situație școlară înregistrată în cataloage provizorii. La un moment dat, copilul trebuie să obțină niște note și trebuie să își echivaleze studiile anterioare. Pentru unii este ok, pentru că au hârtii de la școală, unii le-au primit online, alții au putut să le obțină. Dar există alții care nu le au, școala lor este dărâmată și acolo, sunt situații de acest gen, dublate de faptul că ei nu sunt hotărâți dacă vor rămâne aici. O parte a stabilit că vor rămâne în România, alții au că se vor întoarce în Ucraina. Situația lor este oarecum provizorie, nu ar dori nici să nu participe la cursuri, pentru că e vorba aici de socializare și de dezvoltarea psiho-socială a copilului, dar obstacolul important pentru ei este limba română. Ei participă la cursuri, însă cursurile sunt în limba română. Ce reușesc ei să învețe, în funcție de nivel și în funcție de modul în care pot să îi ajute profesorii de la clasă, aici e o problemă pe care trebuie să o rezolvăm”, a recunosctul reprezentantul IȘJ. Inspectoratul lucrează acum la un raport în acest sens. „Vrem să știm exact câți au rămas în școli și în ce etapă, statulul lor de participare la ore și de acumulare a informației, pentru că altfel, școala lor este doar socializare”, a declarat Ardelean.

Înscriși la școli din Ucraina, la clasă în Oradea

Centrul de Informare și Consiliere pentru Refugiați Oradea (CICRO) a demarat, începând cu 5 septembrie, un program dedicat copiilor ucraineni care au ales să facă școala online, după curricula ucraineană. „Astfel, mulțumită personalul didactic ucrainean angajat la centru, organizăm zilnic pentru elevii din clasele I și II un program educațional care respectă curricula ucraineană, într-un sistem tip centru de zi. Copiii sunt înscriși în învățământul de stat sau privat din Ucraina și participă zilnic la ore ținute de învățătorul nostru. Manualele și caietele de lucru pe care le folosim la centru corespund tuturor cerințelor din învățământul ucrainean. Pe parcursul anului, elevii participă la evaluari online la școlile la care sunt înscriși, iar după finalizarea cu bine a acestora, trec în următorul an școlar, pe care vor putea să îl urmeze fie în România, fie în Ucraina, în orașele lor natale”, ne-a declarat Ioana Tuță, coordonatorul CICRO. Centrul va angaja un al doilea învățător, precum și două profesoare din Ucraina, de limba și literatura engleză, care să predea la clasele III și IV, pentru care se pregătește în prezent o sală de studiu. Cursurile au loc dimineață, iar după masă este organizat un program de tip after school. „Așadar, după-masă vom oferi pentru elevii de clase primare și pentru cei de gimnaziu o masă caldă, ore de limba română, ore de limba engleză, dar și activități educative și ludice, coordonate de personalul didactic angajat la centru, în ambele locații. Este important, mai ales pentru elevii de vârste mici, dintre care unii tocmai iau primul contact cu școala anul acesta, să aibă posibilitatea să interacționeze cu învățătorul față în față, să învețe și să socializeze alături de colegii lor. Pentru cei mai mari, chiar dacă învățarea formală poate să aibă loc la fel de eficient și online, nevoia de integrare într-o colectivitate și de socializare cu colegii și cu personalul didactic rămâne ridicată, iar acesta este unul dintre motivele pentru care ne-am propus să organizăm aceste programe pentru ei”, a subliniat coordonatorul programului. Totodată, activitățile vin și ca un sprijin pentru părinții copiilor. Lăsându-și zilnic micuții în grija centrului, aceștia pot să își căute un loc de muncă pentru a-și întreține familiile. „Pe măsura ce sursele de sprijin se reduc la nivel local pentru refugiații din Ucraina, devine tot mai necesar să le asigurăm contextul de a intra și a se putea menține pe piața muncii”, a declarat Ioana Tuță. La CICRO sunt ajutate în prezent peste 70 de familii, adică aproximativ 250 de persoane, care primesc sprijin educațional, psihologic și social.