– În baza unui proiect cu finanţare europeană neramburasabilă, Biblioteca Județeană Gheorghe Șincai va deveni cea mai modernă din țară. Ce implică acest lucru din punctul de vedere al managerului?

Ancuța Șchiop: Este un proiect în cadrul căruia sunt pornite direcții de management cu totul diferite față de cele anterioare. Vorbim aici atât de modul de funcționare al grupului de lucru și modul de distribuire a atribuțiilor de serviciu, cât și de circuitul cititorilor în cadrul bibliotecii noastre. Modificându-se interacțiunea noastră cu cititorul – pentru că scopul final este tocmai acela de a înlesni accesul la carte, de a facilita întâlnirea publicului cu cartea, având tot timpul acest obiectiv setat, noi, ca instituţie, ne-am propus să schimbăm circuitul de funcţionare al cărţii în interiorul bibliotecii, dar şi atribuţiile personalului de serviciu, cel care asigură acest circuit. Şi atunci ajungem, la finalul implementării acestui proiect, să gestionăm într-un mod îmbunătăţit şi fondul de carte, şi circuitul cărţii, şi accesul cititorilor la acest fond. Asta schimbă în proporţie de mai bine de 50% tot ceea ce înseamnă mod de funcţionare. Din punctul de vedere al cititorului este în primul rând schimbarea. După aceea, din punct de vedere managerial, înseamnă o îmbunătăţire semnificativă a gestionarii întregii instituţii. E, în asta, evident, o provocare, pentru că nu-i uşor să vii cu atâtea dimensiuni noi, dar o provocare ce conține în sine îmbunătăţirea reală a funcţionării instituţiei.

– Toate cărțile Bibliotecii au fost introduse în noul sistem digital de gestionare a fondului de carte folosind etichetele RFID (Radio-Frequency Identification). Ce a însemnat această muncă?

Ancuța Șchiop: Toate volumele noastre au fost etichetate cu o etichetă care are nişte caracteristici speciale, în sensul că este o etichetă magnetică ce facilitează un sistem de inventariere mult mai uşor: cărțile vor fi inventariate automat, asigurând totodată securitatea volumului în interiorul instituţiei. Etichetele sunt conectate cu porţile de acces în bibliotecă şi vor putea fi scoase din instituţie doar volumele care au fost scanate şi încărcate pe un permis de bilbiotecă. Este un sistem de securitate comun, aşa cum există şi în marile magazine. Ne bucurăm că l-am putut implementa pentru că avem în gestiune peste 550.000 de volume. Etichetarea a presupus luarea de la raft, înrolarea fiecărui volum pe baza acestei etichete în noul soft şi, odată cu această preluare în cadrul noului program, s-a făcut şi o inventariere totală a fondului nostru de carte.

– Abonații vor putea să comande online cărțile pe care vor să le împrumute și să le ridice, iar apoi să le și restituie, la orice oră, utilizând un easy-box. Ce credeţi că va însemna această facilitate din punctul de vedere al numărului de abonaţi?

Ancuța Șchiop: Ne aşteptăm ca numărul de abonaţi să crească semnificativ pe baza acestui serviciu nou, pentru că mulţi dintre cititorii noştri fac parte din grupa de vârstă activă, oameni care lucrează în timpul zilei şi care găsesc mai greu timp să ajungă la bibliotecă. Astăzi, acest tip de public ajunge la noi mai ales în weekend, de aceea am ales să lucrăm şi sâmbăta între orele 9:00 – 13:00. Pentru a acoperi nevoile segmentului de cititori pomenit, după venirea mea am ales şi să lucrăm în două schimburi, adică de la ora 8:00 la ora 19:00. Văzând că după ora 17:00 şi până la ora 19:00, şi de asemenea sâmbătă, biblioteca este accesată de către cei care nu pot veni în cadrul orelor de program, am insistat de la începutul scrierii proiectului să avem şi acest serviciu de self-service – autoîmprumut şi autorestituire – pentru că în relaţia cu acest grup de cititori circulă multă carte. Şi atunci, suntem convinşi că, având posibilitatea să rezervăm titlurile pentru ei şi să lăsam volumele în easy-box, cititorii noştri, pe baza cardului de bibliotecă, pot intra oricând până într-o anumită zonă deblocând prima uşă de la intrare, îşi pot prelua comanda pregătită, dar în același timp (un lucru foarte interesant şi bine primit, credem, de către public) au posibilitatea de a-şi alege și o altă carte, fără să fie rezervată. În cadrul easy-box-ului sunt rafturi cu uşi din sticlă. Pentru carțile puse pe aceste rafturi (noutăți editoriale) nu trebuie să faci rezervare prealabilă. Le vezi şi poţi să deblochezi cu cardul de bibliotecă dulăpiorul cu titlul pe care îl doreşti. Suntem convinşi, că în felul acesta, lăsând la dispoziţia cititorilor cartea la modul simplu şi prietenos, numărul cititorilor noştri va creşte.

– Abonații își vor putea rezerva cărțile printr-o aplicație dedicată. De unde se va putea descărca această aplicaţie?

Ancuța Șchiop: Va fi o aplicaţie disponibilă în Magazin Play şi în Google Play. Aplicaţia face parte din pachetul de dotări pe care biblioteca le-a achiziţionat împreună cu softul de specialitate şi echipamentele. Este o aplicaţie special gândită pentru biblioteca noastră. Tot în cadrul acestei aplicaţii, cititorii noştri îşi vor putea face direct permis de bibliotecă, vor putea accesa colecţiile noastre, vor putea să verifice titlurile noi. Sunt mai multe facilităţi care le vor permite cititorilor să îşi gestioneze singuri relaţia cu biblioteca.

– Biblioteca include și săli pentru înregistrări audio, zone pentru vizionare și audiții. Cine va putea beneficia de aceste spaţii?

Ancuța Șchiop: Aceste spaţii de servicii media sunt în primul rând pentru diversificarea tipurilor de activităţi pe care le oferim. Am realizat şi spaţii care să vină în întâmpinarea nevoilor publicului. Lucrăm foarte mult cu şcolile din judeţul nostru, cu instituţiile publice care oferă servicii culturale, şi atunci am gândit aceste spaţii ca zone în care să îşi poată împlini obiectivele adiacente activităţii de bază. Avem, de exemplu, studio de podcast. Este o noutate pentru o instituţie publică, dar am îndrăznit să accesăm un astfel de spaţiu în cadrul bibliotecii pentru că, având în vedere conexiunile valoroase pentru noi pe care revista Familia, de exemplu, le are la nivel naţional şi internaţional, ne dorim ca spaţiul acesta să poată fi folosit pentru a valorifica subiecte de interes pe care, cu colaborarea colegilor noştri din redacţie, să le putem dezbate la cel mai înalt nivel intelectual. Ne gândim la conexiuni cu personalităţile momentului în ceea ce priveşte titlurile noi, colegii noştri având posibilitatea să discute direct cu autorii. Este onorant faptul că, prin intermediul redacțiilor, oferim cititorilor informaţia în timp real, mai mult decât simplul acces la volumul respectiv. Suntem convinşi că având şi acest studio de podcast, putem pune la dispoziţia publicului informaţia completă depre un volum printr-un interviu pe care autorul, îl poate da revistelor, bibliotecii, cititorilor interesaţi de subiect. Podcasturile, înregistrate, vor fi arhivate, ca să poată fi urmărite și ulterior.

O a doua valenţă a acestor spaţii este să le închiriem, să le punem la dispoziţia publicului, a colaboratorilor noştri, a celor interesaţi, care vor să implementeze proiecte prin intermediul acestor mijloace. Ne dorim să fie un spaţiu deschis şi pe această temă. În ce priveşte strict programarea acestor spaţii încă nu avem o formă finală, dar suntem deschişi să diversificăm foarte mult şi felul în care vom folosi aceste tipuri de echipamente. Avem, de exemplu, o dotare foarte interesantă, imprimante 3D care pot fi folosite în cadrul atelierelor pe care le propunem noi ca şi bibliotecă, sau în cadrul unor proiecte sau ateliere pe care le pot propune şcolile partenere ale bibliotecii noastre.

– Abonaţii beneficiază şi de cărți în format electronic și în format audio. Ar putea fi acestea închiriate prin intermediul aplicaţiei, cu restricţie de acces?

Ancuța Șchiop: Da, aceasta este viziunea pe care o avem asupra acestei teme, reprezentând şi marea provocare care rămâne după închiderea acestui proiect. În cadrul proiectului, noi reuşim să construim infrastructura de bază pentru implementarea unei astfel de relaţii de tip accesare carte electronică, împrumut carte electronică. Este o provocare pentru bibliotecile publice acest domeniu, pentru că pornim de la zero fond de carte electronică. Noi avem astăzi în fondul nostru o parte din fondul Bihor. Căutăm însă, şi avem mijloace în momentul de faţă, să scanăm fondul nostru propriu. Identitatea noastră ca parte a acestei ţări se află în acest fond Bihor. Avem un depozit foarte valoros care păstrează tot ce s-a publicat la nivelul judeţului nostru de-a lungul anilor, şi atunci am căutat, pornind acest demers al digitalizării, să scanăm şi să transformăm în digital exact ceea ce ne reprezintă pe noi, acest capital pe care cu siguranţă nu îl găsim în alte părţi. Îl avem scanat, urmează să îl punem la dispoziţia publicului prin intermediul dotărilor din cadrul proiectului.

Provocarea care spuneam că rămâne în dreptul bibliotecii după închiderea proiectului va fi aceea de a începe să ne construim şi să ne creştem un fond digital de carte care să poată fi pus la dispoziţia cititorilor. Este gândită funcţionarea ulterioară în aşa fel încât să poată fi accesat acest fond prin intermediul aplicaţiei noastre, prin intermediul rezervărilor online. Cititorii vor avea acces o perioadă online la cartea digitală, după care, când expiră termenul, accesul va fi restricţionat. Aşa este gândită şi configurată deja baza de date, şi în modul acesta vom funcţiona.

– Biblioteca va avea o librărie – cafenea literară într-un spațiu de 160,45 metri pătrați. Câştigătorul licitaţiei are obligația de a organiza lunar, împreună cu Biblioteca, cel puțin o lansare de carte cu invitarea unui autor de importanță națională și cel puțin o dată pe an să invite la Oradea un autor străin tradus în limba română. Ce evenimente aveţi în vedere pentru acest spaţiu?

Ancuța Șchiop: Prin intermediul acestui parteneriat pe care ni-l dorim o dată cu finalizarea procedurilor de licitaţie, vrem să creştem numărul cititorilor, pentru că suntem convinşi că o dată cu deschiderea unei cafenele va veni mai multă lume, unii doar pentru cafenea, alţii pentru cafenea şi bibliotecă. Pornind de la aceasta, dorim să diversificăm serviciile oferite în spaţiul de la parterul biliotecii prin deschiderea librăriei pe care ne-o dorim acolo, o librărie care să poată asigura şi funcţia de identificare a titlurilor pe care cititorii le caută. Deşi noi facem lunar achiziţii şi ne preocupăm ca în colecţiile noastre să fie cât mai multe dintre noutăţile care apar pe piaţa de carte, credem că o librărie este dorită şi ar fi un punct ce ar aduce un mare plus. După renovare, având curprinsă în proiect această cafenea, ne-am zis să îi dăm o funcţie suplimentară şi ne dorim şi o librărie acolo. Licităm serviciile în forma aceasta, cafenea cu librărie, dar care să vină nu doar pur şi simplu cu serviciile clasice ci urmărim ca ele să înlesnească accesul instituţiei la autori, la evenimente culturale pe care o editură, un lanţ de librării le organizează deja în alte locuri din țară pe care ei le gestionează, astfel încât să devenim parteneri şi în organizarea de evenimente culturale majore.

Scopul final este, până la urmă, să diversificăm oferta bibliotecii, prin prezenţa la Oradea a unor autori de respirație naţională şi internaţională. Suntem convinşi că de la nivelul nostru de bilbiotecă judeţeană putem ajunge la un nivel cu semnificație națională. Până acum ne-am îndeplinit acest rol prin acțiunile revistei Familia. Prin intermediul ei am reuşit să ridicăm ștacheta şi să aducem la Oradea personalităţi care ne-au onorat nu doar instituția, ci viața intelectuală orădeană. Ne dorim să continuăm, să dezvoltăm acest gen de activități, să le intensificăm printr-un mare lanţ de librării. Sperăm să putem deschide biblioteca la început de septembrie, cu o librărie şi o cafenea funcţionale, şi mai ales cu un parteneriat care să ne onoreze şi și care să transforme calitativ spațiul cultural local, îndepărtându-l cât mai mult de acel provincialism care ne paște de după toate colțurile.

– În această perioadă aveţi colegi în mobilitate Erasmus+ la Biblioteca Națională a Slovaciei (Slovenská Národná Knižnica) dar şi în regiunea Moravia, Cehia la Biblioteca Publică din Valašské Meziříčí, la Biblioteca Muzeului Wallachian Regional. Ce implică aceaste colaborări?

Ancuța Șchiop: Biblioteca Judeţeană Bihor a fost acreditată Erasmus pe parcursul anului trecut. Asta înseamnă că pe o perioadă de trei ani de zile bibliotecarii noştri şi publicul care accesează atelierele din cadrul bibliotecii noastre beneficiază de granturi pentru mobilităţi în străinătate. Am identificat parteneri Erasmus în alte ţări din Uniunea Europeană şi suntem onoraţi că putem desfăşura activităţi de job shadowing în biblioteci publice din Europa. Acest tip de job shadowing presupune ca bibliotecari de la noi din instituţie să se deplaseze să facă un anumit stagiu acolo şi să lucreze efectiv lângă bibliotecari din bibliotecile partenere. Văzând modul de lucru, circulaţia cărţii la ei, modul în care gestionează cartea online – şi acest aspect ne interesează foarte mult – învăţând despre tipul de activităţi pe care bibliotecile din alte state îl oferă publicului de acolo, acest job shadowing va îmbunătăţi, va updata modul de abordare al activităţilor de către bibliotecarii noştri. Colegii mei sunt bine pregătiţi, cu un interes constant pentru îmbunătăţirea activităţii lor, au făcut cursuri de instruire pentru folosirea noilor echipamente din cadrul proiectului. Noutatea nu este doar una tehnică, cu care ne acomodăm la cursurile de formare din această perioadă, noutatea vine foarte mult şi pe tipul de interacţiune, de relaționare directă cu publicul. Venim cu spaţii noi, majoritatea deschise, cu echipamente noi, dar trebuie să venim şi cu o abordare nouă: și resursa umană trebuie să se readaptaze, să se muleze după noile realități din bibliotecă. Aşa că ajutorul pe care îl primim prin intermediul mobilităţii Erasmus este de tot semnificativ pentru instituţie, deoarece el încununează oarecum tot ceea ce am înnoit din punct de vedere tehnic în cadrul proiectului, în cadrul investiţiei pe care am derulat-o.

– Ce alte proiecte noi pregăteşte biblioteca?

Ancuța Șchiop: N-am încheiat cu totul investiţia pe care am iniţiat-o în urmă cu mai bine de doi ani, însă suntem într-o perioadă în care pregătim noi proiecte şi gândim care vor fi următoarele provocări. Pe lângă cele pe care le-am pomenit deja, rămâne ca şi obiectiv principal, şi sunt convinsă că e şi cel mai greu, faptul că îmi doresc un judeţ în care să existe o bibliotecă publică deschisă în fiecare unitate administrativ teritorială. Şi avem 101 unităţi administrativ teritoriale. Dacă scoatem Consiliul Judeţean şi Primăria Oradea, pentru că biblioteca judeţeană le reprezintă pe cele două UAT-uri, rămân 99. În 29 dintre acestea avem biblioteci publice funcţionale, cele care sunt deja partenerele noastre în cadrul proiectului, dar am reuşit să mai activăm încă zece şi să reînnoim fondul de carte prin achiziţii de carte nouă. Însă mai rămân 60 de unităţi administrativ teritoriale în cadrul cărora ne propunem extindem abordarea nouă, unitară, conectând fondul de carte din biblioteca publică de acolo cu cel din biblioteca şcolară de, creionând un concept unitar de funcţionare în viitor, astfel încât să putem spune că în fiecare UAT există o bibliotecă publică la dispoziţia oamenilor. Este un vis, este o provocare, dar credem că prin muncă susţinută va deveni o realitate.

Va trebui lucrat pentru a pune laolaltă mai mulţi factori decidenţi. Avem Primăriile, care ar avea din punct de vedere legal posibilitatea să susţină ca şi infrastructură o locaţie, Primăria putând asigura spaţiu şi personal. Avem un fond de carte în biblioteca şcolară, un fond de carte în biblioteca publică. Ambele închise, nefolosite, dar separate, pentru că legea la noi aşa prevedea modul de funcţionare până acum. Gândul meu ar fi să ajungem la o modificare legislativă astfel încât, în ficare dintre comunele din judeţe – pentru că situaţia e la fel în toată ţara – să punem laolaltă aceste două fonduri de carte, să selectăm ce e actual, ce e cerut, ce e de folos, să constituim un fond de carte cu sprijinul Primăriei şi al Consiliului Judeţean, să putem achiziţiona măcar de două ori pe an carte nouă şi pentru bibliotecile de acolo, şi să convingem Consiliile Locale să asigure resursa umană. Este tipul de activitate care schimbă vieţi. Şi tot mai mulţi dintre primari înţeleg lucrul acesta, şi tot mai mulţi sunt deschişi şi interesaţi. E nevoie de multă răbdare şi energie pentru că activitatea implică foarte multe documente şi o muncă de durată, dar există potenţial de lucru la toate nivelurile și pentru toate provocările.

Chiar cred în viitorul bibliotecilor în judeţul nostru. Avem în derulare un parteneriat cu edituri şi librării în cadrul căruia noi facem achiziţia de carte nouă pentru bilbioteca judeţeană. Odată cu această achiziţie ne preocupă şi achiziţia celor mai recente apariții editoriale pentru bibiotecile din judeţul Bihor. Un lucru pozitiv pe care am reuşit să îl implementăm la nivelul activităţii noastre de achiziţie carte este colaborarea cu Consiliul Judeţean Bihor care ne-a asigurat finanţarea pentru achiziţia de pachete de carte nouă pentru bibliotecile din judeţul nostru. Anual, în ultimii patru ani de când sunt în bibliotecă, am derulat astfel de achiţiţii centralizate pentru toate bibliotecile active din Bihor. Pe lângă faptul că ele sunt partenerele noastre în cadrul proiectului, şi sunt dotate cu laptop, videoproiector, au acces la baza noastră de date electronică, bibliotecarii primesc staţie de lucru, imprimantă şi tot ce trebuie din punct de vedere tehnic pentru buna funcţionare, şi au primit şi carte nouă în fiecare an. Suntem astăzi la finalul unei perioade de patru ani în cadrul căreia bibliotecile din judeţul nostru şi-au actualizat fondul de carte. Gestionând aceste achiziţii centralizate în ultimii ani am putut asigura o îmbunătăţire semnificativă a ofertei acestor biblioteci către public, pe fiecare domeniu în parte. Bucuria noastră este că în ziua în care în Oradea ajunge cartea nouă, ajunge şi în biblioteca judeţeană o dată cu intrarea ei în librării, şi periodic, o dată cu actualizarea titlurilor bibliotecii judeţene, se actualizează şi titlurile din colecţiile bibliotecilor din judeţ.

– Bibliotecarii din judeţ vor avea şi alte atribuţii în slujba cetăţeanului. Vorbiţi-ne despre această componentă din proiect.

Ancuţa Şchiop: Pe lângă funcţia de bază pe care biblioteca publică o are prin reglementările legale din acest moment, pe lângă serviciul tradiţional de gestionare a unui fond de carte, prin intermediul proiectului adăugăm o funcţie foarte importantă, foarte frumoasă, onorantă pentru bibliotecar, aceea de a relaționa pe o plajă mai extinsă cu publicul. Prin dotările pe care le primeşte în cadrul acestui proiect, bibliotecarul va putea înlesni accesul oamenilor la serviciile digitale pe care statul le oferă. Vorbim aici, de exemplu, de plata online a impozitului, sau despre rezervările online pe care cetăţenii noştri le pot face la diferite instituţii pentru a-şi asigura accesul la diferite servicii. Cetăţeanul se prezintă la bibliotecă şi solicită ajutor pentru un serviciu online, iar bibliotecarul va facilita accesul la acel serviciu cu echipamentele pe care biblioteca le primeşte. În acest sens dăm o valenţă suplimentară instituţiei, diversificând şi oferta de servicii pe care o bibliotecă publică o are în comunitatea pe care o deserveşte. Acest lucru este foarte important în contextul actual, în care avem tendinţa să spunem că biblioteca este demodată, îmbătrânită, nu are prea mare influenţă în comunitate. Noi punem prin acest proiect o valenţă suplimentară. Nu te duci doar după carte, te duci şi să accesezi servicii online cu sprijinul bibliotecarului. Avem parteneriate cu comunităţile vulnerabile din judeţul nostru, am identificat grupurile care întâmpină greutăți în accesarea acestor servicii digitale, şi pe lângă faptul că vom face nişte cursuri în perioada următoare pentru dobândirea de competenţe digitale, vom asigura şi asistenţă pe termen lung prin intermediul bibliotecarilor noştri, care sunt pregătiţi şi instruiţi în cadrul proiectului să furnizeze acest tip de asistenţă.

Concluziv, aș spune nu doar că din septembrie vom avea o bibliotecă (biblioteci) de tip european, dar și că Biblioteca Județeană va reprezenta un punct de coagulare al spațiului cultural cu reverberații, suntem convinși, naționale.