În ultimii ani județul Bihor se află în topul național al insolvențelor. Conform datelor publicate pe site-ul Oficiului Naţional al Registrului Comerţului (ONRC) numărul societăţilor comerciale şi al persoanelor fizice autorizate intrate în insolvenţă a crescut cu 2,11% în primele trei luni din 2023, comparativ cu perioada similară a anului trecut, fiind înregistrate 1.644 de insolvenţe. Cele mai multe firme şi PFA-uri intrate în insolvenţă au fost înregistrate în Bucureşti urmat de judeţul Bihor, cu 120 insolvenţe.

[eadvert]

Cristian Popa, asociat coordonator Popa & Rus, Cabinete Asociate de Practicieni în insolvență, ne explică acest fenomen.

Jurnal bihorean: Conform statisticii ONRC județul Bihor este pe locul doi pe țară în ceea ce privește numărul de insolvențe. De ceva vreme județul se află tot în acest top. Cum să percepem această clasare? Care ar fi cauzele?

Cristian Popa: Este firească, având în vedere că Bihorul este în top și la numărul profesioniștilor activi la 31.03.2023.

La numărul total de profesioniști activi la 31.03.2023, care include persoanele juridice, IF-Intreprinderi familiale, II-Intreprinderi individuale și PFA-Persoane fizice autorizate, ne depășește numai București/Ilfov, Cluj și Timiș.

La numărul de persoane juridice active (societăți comerciale) ne depășește numai București/Ilfov, Cluj, Timiș, Brașov, Constanța și Iași.

Deși suntem în topul insolvențelor pe locul 2 național, Bihorul este în scădere la numărul de insolvențe cu 16,08% față de primele 3 luni ale anului trecut. Pe lângă Bihor, mai sunt în scădere la numărul insolvențelor: Cluj cu 5,7%, Constanța cu 7,9%, Timiș cu 24,7%, iar Bucureștiul e în creștere cu aproape 30%.

Este dovada faptului că zonele dinamice au reacționat mai repede decât restul țării la evoluția ecomomiei.

Bucureștiul, pe de altă parte, este firesc să aibă o inerție mult mai mare, având în vedere numărul și concentrarea mare a profesioniștilor.

De asemenea, este un semnal că economia județului este dinamică și reacționează corect la condițiile economice și sociale.

Insolvența este un mecansim normal în orice economie de piață și de multe ori, ultima șansă de salvare a unei societăți aflate în criză. Chiar s-a constatat că în ultimii ani rata de succes a reorganizărilor a crescut și managerii au înțeles că poate fi o soluție inteligentă și eficientă de redresare și de salvare a societății comerciale.

Mai trebuie precizat că insolvența nu înseamnă automat și implicit falimentul și lichidarea societății. Apropierea de graniță și infrastructura județului au făcut Bihorul atractiv pentru mulți cetățeni străini care vin dintr-o cultură în care insolvența este percepută ca o situație firească și ca un remediu normal pentru situații de criză a societăților.

Concret, la Societăţi cu participare străină la capital şi valoarea capitalului social subscris, în ultimii 31 de ani, Bihorul este pe locul 5 național la numărul societăților cu capital străin și pe locul 4 la valoarea capitalului subscris.

Faptul că în Bihor mai multe societăți și-au continuat activitatea în reorganizare și au fost salvare prin reorganizare judiciară a schimbat percepția asupra insolvenței, care nu mai este privită ca sinonimă cu falimentul și cu o moarte sigură a firmei.

Bihorul este de mai mulți ani în topul insolvențelor, fapt care de asemenea, a schimbat percepția societății asupra acestui fenomen și i-a obișnuit pe antreprenori cu ideea că intrarea în insolvență nu înseamnă moartea societății.

Multe societăți și-au continuat activitatea în insolvență, au făcut plăți în continuare și astfel partenerii comerciali au înțeles că o societate în insolvență este supravegheată de administratorul judiciar, de judecătorul sindic și de creditori, onorându-și obligațiile născute în insolvență.

Mai ales acum, când regimul creanțelor născute în timpul procedurii de insolvență este mai bine reglementat, partenerii au înțeles că un comerciant de bună credință care încearcă să se reorganizeze, este obligat prin lege să achite cu prioritate creanțele curente.

Jurnal bihorean: Din punct de vedere al firmelor intrate în insolvență cât este de rău acest lucru?

Cristian Popa: Pentru un debitor de bună credință nu este un lucru rău, pentru că insolvența este măsura de criză pe care o adoptă societățile pentru salvarea lor.

În schimb, pentru un debitor de rea credință, insolvența poate însemna inclusiv atragerea răspunderii personale a conducerii firmei, anularea unor transferuri, sau chiar sesizări de natură penală.

Rolul legii insolvenței este protejarea societății în criză, suspendarea executărilor silite pornite împotriva acesteia, desemnarea unui specialist care să-i supravegheze activitatea și acordarea unei șanse reale debitorului de bună credință pentru reorganizare.

Este adevărat că au fost multe situații în care debitori de rea credință au abuzat de prevederile legii insolvenței și au speculat diverse lacune legislative, generând astfel o imagine de neîncredere asupra acestei proceduri, dar modificările legislative din ultimii ani, practica judiciară în domeniu împreună cu evoluția socio-economică, au început să schimbe treptat spre bine această percepție.

Jurnal bihorean: Cum pot/ vor firmele sa iasă din insolvență?

Cristian Popa: Pe scurt și foarte sintetic, după intrarea în insolvență, societățile care vor să se reorganizeze trebuie să facă un plan de reorganizare, prin care să le propună creditorilor reorganizarea activității și eșalonarea datoriilor lor.

Acest plan de reorganizare este supus votului creditorilor, iar dacă aceștia îl aprobă, se supune confirmării judecătorului-sindic, care este instanța specializată în insolvență.

După confirmare, societatea trebuie să respecta planul asumat, votat și confirmat, trebuie să-și plătească datoriile curente, care se nasc în timpul procedurii insolvenței, iar la sfârșitul planului de reorganizare se verifică dacă s-au respectat toate obligațiile asumate prin plan și se închide procedura insolvenței cu reinserția societății.

Jurnal bihorean: Știți care sunt domeniile de activitate cu cele mai multe insolvențe în județ?

Cristian Popa: Domeniile cele mai afectate rămân în continuare construcțiile, comerțul și HORECA, dar în actualele condiții economice și sociale, pot apărea surprize în orice domeniu de activitate.

Jurnal bihorean: Ce le recomandați firmelor aflate în dificultate?

Cristian Popa: Să nu aștepte până în ultimul moment, adică la blocarea conturilor și executarea silită!

Să își monitorizeze atent activitatea și contabilitatea.

Să nu confunde bunurile societății cu bunurile proprii.

Să reacționeze rapid la semnalele negative din domeniul lor de activitate, să ia deciziile corecte la timp.

Să ceară părerea unui specialist, fiindcă întotdeauna este mai bine să previi decât să tratezi și întotdeauna o consultație costă mai puțin decât o operație.

În ultimii ani se încearcă încurajarea luării unor măsuri timpurii pentru redresarea activității, înainte de a se ajunge la insolvența efectivă, pentru că stigmatul insolvenței încă persistă și de cele mai multe ori antreprenorii recurg la această protecție a legii insolvenței doar atunci când nu mai au alternative.

Consider că acesta este unul dintre principalele motive pentru care rata de succes a reorganizărilor este relativ mică. Antreprenorii amână până în ultimul moment intrarea în insolvență, iar din experiența noastră, acesta este de cele mai multe ori un factor determinant într-o reorganizare de succes.

Majoritatea reorganizărilor de succes pe care le-am avut au avut la bază o recunoaștere timpurie a problemelor de flux de numerar și o intervenție rapidă, fiindcă aceste probleme se comportă ca bulgărele de zăpadă.

Societățile ajung în insolvență dintr-o varietate mare de factori, începând cu evoluția economiei la nivel global, național sau a ramurii de activitate și terminând cu un management necorespunzător, lipsit de previziune și neadaptat rapid la evoluția economică.

Sunt situații în care, oricât de bun ar fi managementul, oricât de vizionar și de pregătit la schimbare ar fi, nu poate reacționa altfel decât să ceară protecția legii insolvenței pentru a-și reechilibra și redresa activitatea.

Pe de altă parte, legea îi obligă pe antreprenori să-și declare insolvența, sancțiunile fiind inclusiv de natură penală dacă nu o fac.