În acest context, Bihon.ro a realizat un interviu cu Mircea Mălan, președintele Consiliului Județean Bihor, pentru a contura o radiografie a mandatului său: ce proiecte majore au fost finalizate, care sunt investițiile aflate în plină desfășurare și ce direcții de dezvoltare sunt avute în vedere pentru anii următori.

Bihon.ro: Care sunt proiectele majore ale Consiliului Județean Bihor finalizate în 2025 și care considerați că au avut cel mai mare impact asupra dezvoltării județului?

Mircea Mălan: În 2025 am închis și am pus în funcțiune investiții care au un impact în viața de zi cu zi a bihorenilor. În primul rând, am finalizat Centura Biharia, a șaptea centură construită de Consiliul Județean Bihor, după ce în anii trecuți am dat în trafic centurile din Nojorid, Aleșd, Sântandrei, Beiuș, Sânmartin și Oșorhei. Scopul acestor proiecte a fost să scoată traficul de tranzit, mai ales a traficului greu, din localitate, să reducă aglomerația și poluarea și să crească siguranța rutieră.

Tot pe partea de mobilitate, în 2025 am finalizat Pasajul suprateran de la Oșorhei, o lucrare începută în februarie și deschisă traficului la finalul lunii noiembrie. Pasajul este primul din cele 8 pasaje pe care Consiliul Județean Bihor le construiește în cele mai aglomerate intersecții din Bihor. Pasajul Oșorhei reduce semnificativ timpii de așteptare și elimină blocajele repetate, iar beneficiul e imediat, atât pentru navetiști, cât și pentru transportul de marfă. Am finalizat și lotul al doilea din Inelul Metropolitan, pe segmentul dintre Sânmartin și Oșorhei, care întărește conexiunile în zona metropolitană și oferă rute alternative pentru reducerea aglomerațiilor.

Am închis, de asemenea, un proiect important de educație și cultură: lucrările majore de reabilitare la Biblioteca Județeană, împreună cu reabilitarea altor trei biblioteci – din Oșorhei, Sânmartin și Sântandrei, plus dotarea a încă 26 de biblioteci din județ. E o investiție care modernizează rețeaua de biblioteci și o apropie de nevoile de astăzi ale copiilor, tinerilor și comunităților locale.

În plus, am achiziționat 25 de microbuze electrice Mercedes, puse la dispoziția elevilor din 25 de comune, pentru un transport școlar mai sigur și mai predictibil, mai ales în zonele unde distanțele sunt mari și infrastructura de transport public e limitată. Tot în 2025, am finalizat mai multe proiecte de protejare a mediului: amenajarea de campinguri moderne în Bratca, Șuncuiuș, Vadu Crișului, Dobrești și a unei tabere în Șinteu. Încercăm anul acesta să le punem la dispoziția bihorenilor. Așteptăm în acest sens o decizie de la Ministerul Mediului privind administrarea acestora. Cred că fiecare proiect în parte contribuie la dezvoltarea județului și nu cred că este unul care să fi avut cel mai mare impact.

Bihon.ro: Ce investiții începute în 2024-2025 vor continua în 2026, care este stadiul lor actual și ce termene realiste de finalizare aveți în vedere?

M.M.: Investițiile mari pe care le-am început în 2024-2025 și care continuă în 2026 sunt în primul rând cele din pachetul de pasaje rutiere gândite pentru cele mai aglomerate puncte din Oradea și din Zona Metropolitană. Se lucrează la pasajul de pe Centura Oradea din zona Metro, la pasajul suprateran de la ieșirea spre Arad, în zona ERA, dar și la pasajul suprateran de la ieșirea din Oradea spre Satu Mare, pe DN19, la intersecția cu Calea Bihorului. La fiecare dintre acestea, lucrările au ajuns la o treime din execuție.

În plus, se lucrează la pasajul subteran din intersecția Tudor Vladimirescu–Oneștilor–Lăpușului din Oradea, unde s-a intrat în etapa de forare a piloților. În zilele următoare încep lucrările la pasajul subteran de pe Calea Aradului, la intersecția cu Centura Oradea. De asemenea, pentru pasajul de pe Centura Oradea peste calea ferată spre Băile Felix – un proiect esențial pentru realizarea proiectului Tram-Tren, lucrările vor începe spre sfârșitul acestei luni, dacă reușim să obținem la timp autorizația de construire. Pentru aceste șase pasaje, lucrările ar trebui finalizate în acest an. Cel de-al optulea pasaj pe care îl realizăm va fi suprateran, pe strada Matei Corvin, parte din drumul de legătură dintre Paleu și strada Uzinelor din Oradea. Pentru acesta urmează lansarea licitației, într-un proiect cu fonduri europene. Vom finaliza și vom deschide circulației noul drum dintre Centura Biharia și Paleu.

În sănătate, o investiție majoră care intră în linie dreaptă este modernizarea Spitalului de Psihiatrie Nucet. În 2026 ne concentrăm pe finalizarea lucrărilor, astfel încât spitalul să ofere condiții semnificativ îmbunătățite pentru pacienți și personal. Pe tot parcursul lucrărilor, activitatea medicală nu este întreruptă.

Lucrările la viitorul sediu al Consiliului Județean Bihor se apropie de final, astfel încât de anul acesta vom muta întreaga activitate aici.

În acest an vom finaliza toate parcurile industriale din Bihor. Anul trecut am finalizat Parcul din Ștei și deja avem primele firme care au venit la licitația lansată pentru ocuparea spațiilor disponibile. Urmează să finalizăm parcurile din

Aleșd, Beiuș și Marghita și să ne concentrăm eforturile pe atragerea de investitori, pentru crearea de noi locuri de muncă.

În zona de turism, vom finaliza proiectul de decolmatare a Lacului Vida și drumul de acces către coada acestui lac, în comuna Dobrești, un loc deosebit de frumos.

Bihon.ro: Din perspectiva bugetară, cât de sustenabilă este continuarea proiectelor mari în 2026, în contextul constrângerilor financiare?

M.M: Perspectivele sunt bune, deoarece aproape toate proiectele, cu excepția unuia, au finanțarea asigurată. Doar pentru proiectul Velo Apuseni, contractul de finanțare este suspendat, până la identificarea de noi surse de finanțare.

Bihon.ro: Ce proiecte noi pregătiți pentru 2026, atât în zona de infrastructură, cât și în domenii precum sănătatea, educația sau dezvoltarea economică?

M.M.: Pentru 2026 pregătim proiecte în special în infrastructură, pentru fluidizarea traficului, dar și în turism. În primăvară vor începe lucrările la drumul Padiș – Ic Ponor. Este un proiect strategic, pentru că va deschide mai bine accesul spre Padiș și obiectivele din zonă, inclusiv dinspre județul Cluj, iar asta înseamnă mai mulți turiști și o dezvoltare economică mai bună.

Un proiect important este Tram-Tren – trenurile metropolitane pentru zona din jurul municipiului Oradea. În perioada următoare vom lansa licitația pentru achiziția vehiculelor. În cadrul acestui proiect vom folosi și reabilita infrastructura feroviară existentă și o vom conecta cu rețeaua de tramvai, astfel încât să putem lega municipiul Oradea de puncte-cheie – inclusiv Aeroportul Oradea, zona Sânmartin – Băile 1 Mai – Băile Felix, Borș (parcul industrial) și axa spre Sântandrei – Girișu de Criș – Toboliu – Cheresig, pe o rețea estimată la circa 32 de kilometri.

Totodată, vom lansa licitația și sperăm să înceapă lucrările cât mai repede la un nou drum de legătură între Oradea și comuna Sânmartin, prin satul Cihei, către Apateu, pentru o mai bună legătură în zona metropolitană a Oradiei. Noul drum va avea 5,8 km și va lega practic Centura Oradea și Inelul Metropolitan Oradea.

Extinderea centurii municipiului Beiuș rămâne o prioritate. Încercăm să găsim surse de finanțare, astfel încât să extindem centura pentru a putea prelua și traficul pe direcția spre stațiunea Stâna de Vale, pe Drumul Apusenilor.
În zona de turism și protecția patrimoniului natural, urmează să înceapă amenajarea a cinci peșteri: Peștera Vadu Crișului, Unguru Mare, Peștera Vântului, Osoi și Igrița. Este un proiect care combină accesul turistic cu conservarea biodiversității. Primele două vor fi pentru publicul larg, iar peșterile Vântului, Osoi și Igrița vor fi dedicate speoturismului, tocmai ca să păstrăm un echilibru corect între vizitare și protecție.

Bihon.ro: Există proiecte strategice pentru 2026 care vor schimba semnificativ profilul județului Bihor pe termen mediu și lung? Dacă da, care sunt acestea și ce calendar estimați?

M.M.: Da, sunt câteva proiecte, care, dacă le ducem consecvent până la capăt, vor schimba profilul județului pe termen mediu și lung, pentru că nu sunt doar investiții punctuale, ci creează infrastructură și fluxuri economice noi. Primul este dezvoltarea în continuare a Aeroportului Oradea, pe care îl tratăm ca un proiect strategic pentru conectivitatea internațională a județului și pentru atractivitatea economică a zonei. În ultimii ani am lucrat direct la aducerea și consolidarea unor rute regulate: compania LOT a deschis legătura Oradea–Varșovia, HiSky a introdus zboruri directe spre București și Londra, iar Lufthansa a deschis ruta Oradea–München către un alt hub major european. În 2026 intrăm și într-o etapă nouă, prin extinderea ofertei de destinații cu Wizz Air din Oradea spre Milano Bergamo, Roma Fiumicino și Dortmund. În 2026 ne concentrăm pe consolidarea și stabilizarea acestor rute, cu grad bun de încărcare și continuitate, dar continuăm negocierile pentru noi destinații, în funcție de cerere și de condițiile de operare. În același timp, continuăm dezvoltarea componentei cargo, care poate repoziționa Bihorul ca hub logistic regional.

Al doilea proiect strategic este dezvoltarea turismului, pentru atragerea de noi turiști, crearea de noi locuri de muncă și păstrarea identității locale. În 2025 am pornit formal procesul prin contractarea Strategiei de Dezvoltare Turistică a județului Bihor, iar documentul este gândit ca un plan pe termen mediu și lung, cu măsuri și calendar de implementare.

Bihon.ro: Cum evaluați activitatea instituției Consiliului Județean Bihor în 2025, din punct de vedere al capacității administrative și al absorbției fondurilor externe?

M.M.: Anul 2025 a fost un an bun pentru activitatea Consiliului Județean Bihor. Am încheiat anul cu un număr de 25 de proiecte cu contracte de finanțare semnate și o valoare cumulată de 362 de milioane de euro. Alte 8 proiecte, în valoare de 309 milioane de euro, sunt în evaluare pentru aprobarea finanțării.

Bihon.ro: Cum a evoluat relația dintre Consiliul Județean și primăriile din județ în 2025 și ce mecanisme de colaborare intenționați să consolidați în 2026?

M.M.: În ultimii ani, Consiliul Județean Bihor a dezvoltat o cultură a parteneriatelor, atât cu instituțiile centrale, cât și cu primăriile din județ. Am avut o colaborare foarte bună cu Primăria Oradea, cu CNAIR, cu Ministerul Mediului, cu bisericile și cu școlile din Bihor, prin Inspectoratul Școlar. Am continuat sprijinirea primăriilor interesate de introducerea sau extinderea rețelelor de gaze. De asemenea, am lansat programe de sprijin pentru primăriile care au proiecte de introducere a rețelelor de apă și canalizare și care nu reușesc să le finalizeze. Totodată, sprijinim primăriile prin realizarea de noi drumuri sau modernizarea celor existente, dacă este vorba de o investiție importantă, care creează noi locuri de muncă. În anul 2026 ne vom concentra și pe programul de sprijinire a satului tradițional, în colaborare cu primăriile interesate.

Bihon.ro: În final, care este viziunea dumneavoastră pentru Consiliul Județean Bihor în 2026 și ce așteptări aveți de la administrațiile locale pentru atingerea obiectivelor comune?

M.M: Va fi un an cu multe provocări pentru administrațiile locale, cauzate de reducerea resurselor financiare. Dar vom continua hotărâți pe drumul pe care am început să mergem: atât dezvoltarea infrastructurii, cât și păstrarea și promovarea tradițiilor noastre strămoșești. Totodată, vom pune un accent deosebit pe grija față de mediu, pentru un Bihor curat. Doar așa putem pune bazele unui turism de calitate. Vom sprijini toate primăriile care doresc să realizeze proiecte care duc la creșterea calității serviciilor oferite bihorenilor, în limita resurselor noastre. Cu ajutorul lui Dumnezeu, vom continua toate proiectele care se află în curs de execuție și vom demara altele noi.