Doamna Florica Cherecheș, cu ce vă mândriți, după două mandate de parlamentar?

FLORICA CHERECHEȘ: Am fost membru în comisia pentru învățământ și în ultimul mandat am fost vicepreședintele comisiei. M-a preocupat dezvoltarea învățământului profesional, pornind de la nevoile pe care le-am perceput foarte bine în Oradea și Bihor.

Legat de legi: am promovat instituirea zilei naționale a meseriilor. Apoi, legea ambroziei, promulgată în 2018, modificată și îmbunătățită în 2020, tot prin inițiativa mea, pentru a fi mai ușor de aplicat. Tot la capitolul învățământ, am obținut finanțare pentru toți elevii, indiferent că sunt înscriși la stat sau la privat, deoarece este un drept al lor.

Pe partea socială, de protecție a copilului, am avut preocupări pe modificarea legii plasamentului și a adopției. Inițiativele mele au fost preluate în inițiativele Guvernului sau ale altor colegi, astfel încât copiii cu vârsta de până la 7 ani să nu mai fie instituționalizați în centre. Scopul este să avem cât mai mulți copii adoptați, astfel încât ei să se bucure de un climat familial, iar micuții cu vârsta de până la 7 ani să fie îngrijiți într-o familie, fie de plasament, fie de asistență maternală. De asemenea, am reușit să legiferăm acordarea concediului de acomodare de un an, pentru unul dintre părinții adoptivi, cu plata unei indemnizații. Și mă bucur că împreună cu colegii mei, am reușit să eliminăm supraimpozitarea muncii part-time.

Ce legi vă propuneți să inițiați în următorul mandat?

F.C.: Pentru a dezvolta învățământul profesional, avem nevoie de facilități pentru a încuraja operatorii economici să încheie parteneriate cu școlile. Avem nevoie de maiștri și meseriași care să îi învețe pe copii, pentru că meseria se învață în atelierul de la școală, dar avem nevoie și de practică în fabrici, în HoReCa, în agricultură șamd.

Voi susține generalizarea programului „școală după școală”. Mă voi implica în modificarea legii achizițiilor publice, pentru a câștiga eficiență în implementarea investițiilor publice. De asemenea, consider că sunt necesare modificări la Codul Muncii, pentru a încuraja productivitatea muncii, pentru a ajuta firmele să răspundă în timp util comenzilor și pentru a-i ajuta pe angajați să poată câștiga mai mult, dacă își doresc și sunt solicitați.

Pentru a răspunde declinului demografic fără precedent, vrem un set de măsuri pentru a sprijini familiile active, care muncesc, în scopul creșterii natalității. Apoi, noi nu avem o lege a prevenției în sănătate. E nevoie de programe de screening în sănătate, cu alocare bugetară și întărirea rolului pe care îl are medicul de familie.

Marți, Camera Deputaților a votat, practic, pentru redeschiderea piețelor, a bazarelor și a târgurilor, iar președintele Iohannis este așteptat să promulge legea. Dvs. cum ați votat și cum vă argumentați votul?

F.C.: Marți, într-adevăr, s-a votat o lege din domeniul pășunilor și acolo PSD a introdus un amendament, prin care toate piețele, târgurile să nu poată fi închise, în nicio situație. Mi se pare un amendament populist. Pot apărea situații chiar mai grave decât o pandemie și este o decizie care arată că PSD politizează foarte mult acest subiect, așa cum a făcut-o și la începutul pandemiei, când practic invitau oamenii la nesupunere civică, față de măsurile luate pentru reducerea răspândirii coronavirusului. PSD se folosește de micii producători și cumva vrea să se erijeze în apărătorul lor, ca să le câștige încrederea sau votul.

Aveți ca slogan electoral „Dezvoltăm Bihorul”, iar echipa propusă de PNL Bihor pentru Parlament face imagine comună cu Ilie Bolojan și Florin Birta. Concret, cum veți sprijini din Capitală proiectele folositoare dezvoltării județului Bihor și municipiului Oradea?

F.C.: Un exemplu concret de cum poate ajuta un deputat Bihorul e cazul Nutripork. Am ascultat ce au spus orădenii și am înțeles că e o problemă de mediu și de calitate a vieții care trebuie rezolvată. Am umblat la ministere, am trimis interpelări, am discutat cu instituții locale și apoi, cu implicarea directă a primăriei, am rezolvat-o. Asta înseamnă colaborare, echipă și implicare, totul în folosul comunității. Un alt exemplu e cel al batalurilor toxice din Derna. Problema am sesizat-o la ministere și instituții abilitate în București și Oradea, este încă în lucru.

Așa cum am făcut-o și până acum. Vom iniția legi izvorâte din realitățile locale, pe care le cunoaștem bine. Vă dau un exemplu: în primul mandat, am mers cu inițiativa prin care am creat un instrument de finanțare care a susținut, practic, reabilitările fațadelor din Oradea. De asemenea, voi susține alocări bugetare, prin amendamente. Vom susține proiectele noastre la ministere, pentru a parcurge cât mai rapid etapele necesare aprobărilor. Ne interesează rețelele de apă-canalizare, investițiile în infrastructură și partea de cultură și turism, pentru județul Bihor.

Considerați că avem nevoie de o nouă Lege a Educației? Sau mai degrabă sunteți de părere că schimbările legislative prea dese, la fel precum perindarea miniștrilor, fac mai mult rău decât bine?

F.C.: Avem nevoie de o viziune asumată de toate forțele politice, pe un termen mai îndelungat. Cu siguranță că schimbările foarte dese de miniștri nu ajută. Noi avem un proiect, „România educată”, gândit și lucrat printr-o largă consultare publică. Avem un plan de lucru și pe el ar trebui să construim. E clar că avem nevoie de corelarea ofertei educaționale cu cererea de pe piața muncii, deoarece degeaba producem absolvenți în domenii care nu au căutare.

Considerați corectă decizia Guvernului, ca școala să se țină doar acasă, 100% online? Sunt voci care susțin nevoia întoarcerii elevilor la școală, măsură coroborată cu angajarea de noi profesori, fie ei suplinitori.

F.C.: Măsura este luată în context pandemic și se ia pe un interval limitat. Sigur că cel mai bine este ca școala să se facă la clasă și sper să se revină la posibilitatea ca fiecare județ și localitate să gestioneze problema în funcție de situația epidemiologică de la nivel local.

Indicați-ne o măsură cu impact socio-economic pe care ați dori să o vedeți luată de Guvernul României, în această perioadă.

F.C.: Cred că cel mai important lucru este să accesăm cât mai multe fonduri europene, pentru a le investi în domeniile care produc dezvoltare în societate și bunăstare pentru cetățeni: infrastructură, sănătate, educație, precum și protecția mediului. Spre exemplu, avem o problemă cu reciclarea. Trebuie să avem grijă de resurse și să învățăm oamenii să recicleze, inclusiv hainele. Știați că pentru confecționarea unei perechi de blugi se consumă 7.000 de litri de apă?

Dacă mâine nu ați mai fi parlamentar, ce v-ați face?

F.C.: Aș lua-o de la capăt pentru a șaptea oară, într-un alt domeniu. M-aș adapta și aș vedea ce anume se cere pe piață, ce aș putea oferi eu și unde aș putea să mă integrez. Consider că mă definește credința în Dumnezeu, încrederea în mine și munca multă, pentru a face față tuturor provocărilor.

INTERVIU | Un sociolog în Parlament. Hatos, pe axa Churchill – Brătianu – Maniu

[eadvert]

INTERVIU Prof. Căuș: Pentru educație, valori morale și bihoreni, în Parlament