JURNAL BIHOREAN: Cum v-au trecut primele două săptămâni de mandat? Sunt aspecte pe care le-aţi observat deja şi ce puteţi transmite cetăţenilor, ca nou-venit în Executivul judeţean?
IONEL AVRIGEANU: Am găsit aici proiectul modificării organigramei de funcţionare a instituţiei. Se doreşte înfiinţarea unei Direcţii de scriere, accesare şi implementare a proiectelor din fonduri europene, pe lângă direcţiile Tehnică, Economică şi cea pentru Administraţie Publică Locală. Vor fi redistribuite persoane din interiorul CJ Bihor, respectiv vor fi atrase persoane cu anumită experienţă în acest domeniu, din afara instituţiei. Se va găsi o metodă pentru recompensarea acestora. Organigrama mai trebuie trimisă la ANFP pentru aprobare.
De asemenea, la fiecare birou sau serviciu va fi câte o persoană responsabilă, va fi un şef serviciu sau birou. Bunăoară, la Direcţia Economică avem acum 11 compartimente (fără şef la nivel de compartiment – n.red.) şi două servicii. Astfel, este diluată responsabilitatea, prin mulţimea de compartimente în care nimeni nu avea o responsabilitate clară. După noua propunere, vom avea patru servicii, un birou şi un compartiment, în subordinea directorului economic. Aşadar, vorbim despre comasarea compartimentelor unde toţi erau egali şi transformarea lor în servicii şi birouri, cu respnsabilităţi pe fiecare birou şi serviciu. În compartiment toţi erau egali. Ideea este de a da responsabilităţi persoanelor respective. Ideea asta am găsit-o aici, dar am prelucrat-o.
Chiar dacă nu este în răspunderea mea, vă pot spune că la Direcţia Tehnică erau nouă compartimente şi un serviciu. Acum propunerea este de a avea două servicii, un birou şi trei compartimente.
JB: Înţeleg că se doreşte o mai mare responsabilitate în structura CJ Bihor şi, implicit, sporirea eficienţei. Totodată, aceasta presupune şi un efort financiar suplimentar cu personalul…
I.A.: Da, se primeşte un spor de şef de serviciu sau de birou. Însă efortul bugetar este nesemnificativ.
JB: Care sunt atribuţiile dvs., ca vicepreşedinte al CJ Bihor?
I.A.: Direcţia Economică, cu tot ce presupune această direcţie.
JB: Care este obiectivul dvs. pentru acest scurt mandat?
I.A.: Obiectivul este terminarea investiţiilor începute de atâţia ani, chiar cele din celălalt mandat. Rămâne problema financiară, mă refer la drumul de Tinca, pentru care nu am primit niciu leu. Pentru repararea şi întreţinerea drumurilor judeţene, Consiliul Judeţean a primit zero lei de la Guvern, faţă de anul trecut, când am primit 32 de milioane. Situaţia este aceeaşi în toate judeţele, pentru că în buget este zero lei la acest capitol. Această sumă venea întotdeauna de la Guvern, între 28 şi 32-33 milioane de lei, pentru întreţinere şi reparaţii a drumurilor judeţene. Pentru prima dată, în acest an suma a fost zero, la nivel naţional. Se poate face o rectificare, în iulie. Dar şi aşa, banii vin în iulie, licitaţiile se fac în august şi deja suntem în toamnă. Am avea un an catastrofal, din acest punct de vedere. Din 15 martie ar fi trebuit să debuteze programul de plombări pe principalele drumuri judeţene. Este o sumă rămasă de anul trecut, de 2-3 milioane, care se va folosi pentru pornire. Dar este total insuficient. Şi deja avem reclamaţii de la transportatori şi de la primari.
JB: Predecesorul dvs., Ioan Mang, îşi propusese să impulsioneze inaugurarea Muzeului Ţării Crişurilor în mandatul său. Vă propuneţi acelaşi lucru?
I.A.: Nu intră în atribuţiunea mea, dar prin cei 12 milioane de lei alocaţi prin bugetul CJ, cred că până la finalul anului se pot termina lucrările de construcţie a Muzeului. Luna viitoare, se realizează procedura de desemnare a constructorului. Cealaltă fază este cea de achiziţionare a mobilierului specific. Este posibil să rămână bani pentru mobilier, dar este clar că nu avem bani în acest an pentru achiziţionarea în totalitate a mobilierului pentru Muzeu. O parte din mobilier se poate realiza din suma alocată în acest an, dar terminarea integrală a Muzeului se poate realiza numai printr-o sumă consistentă din bugetul anului viitor.
JB: Luaţi în calcul mutarea parţială a Muzeului, susţinută de antecesorul dvs.?
I.A.: Este o decizie ce va fi luată împreună cu specialiştii. Personal şi eu cred că se poate muta, dacă există mobilierul parţial, pentru parter, de exemplu. Însă chestiunea mutării, a translocării obiectelor de patrimoniu nu este una simplă, pe care să o rezolvi cu o firmă ce mută mobilă la bloc, de exemplu. Trebuie făcută cu firme specializate şi nu sunt bani puţini ce trebuie puşi la dispoziţie. Va fi o mutare spectaculoasă, dar şi costisitoare.
JB: Consideraţi viabilă propunerea PSD ca Muzeul Ţării Crişurilor să fie finalizat de către Guvern, prin Compania Naţională de Investiţii (CNI)?
I.A.: Eu nu ştiu vreo lucrare parţială în ţară pe care CNI s-o fi preluat. Ştiu că CNI realizează investiţii plecând de la zero. Eu nu cred că CNI preia lucrări începute de alţii. Sigur, prin Hotărâri de Guvern teoretic s-ar putea realiza acest lucru, dar nu cunosc un precedent la nivel naţional.
JB: Care sunt realizările pe care ar trebui să şi le contabilizeze conducerea CJ Bihor la finalul mandatului său?
I.A.: O să discutăm în iunie anul viitor, dar eu cred că Aeroportul va fi principala realizare şi un obiectiv punctat 100%. Eu consider că cel mai important este ca aceste Executive de consilii judeţene care se succed să ducă mai departe proiectele începute în mandatele precedente, pentru a exista o continuitate.
JB: Cum vă simţiţi acum, că i-aţi luat locul de vicepreşedinte cuscrului dvs., Ioan Mang?
I.A.: Eu nu am luat locul nimănui. Este o decizie politică, ca urmare a demisiei dlui Mang, prin care PNL m-a desemnat pe mine pentru funcţia de vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Bihor. Nu amestecăm relaţiile de familie cu politica.
Ex-opozant, azi cot la cot cu Popa!
Vechi pedelist, Ionel Avrigeanu şi-a preluat atribuţiile de vicepreşedinte al Consiliului Judeţean în urmă cu douăzeci de zile, urmare a deciziei PNL şi UDMR, de a scoate PSD de la guvernare în plan judeţean. Avrigeanu vine în conducerea CJ Bihor pe locul pesedistului Ioan Mang, după ce ani la rândul a fost şeful Opoziţiei din Consiliul Judeţean, atât în mandatul preşedintelui Radu Ţîrle, cât şi din 2012 încoace, în mandatul preşedintelui Cornel Popa. Pe primul, Avrigeanu l-a criticat frecvent pentru deplasările sale dese în SUA, arătând că, astfel, Ţîrle şi-ar fi neglijat atribuţiile. Până la fuziunea PNL-PDL, Ionel Avrigeanu a avut un discurs critic şi la adresa administraţiei Popa-Kiss-Mang, la un moment dat afirmând chiar că la Consiliul Judeţean este „o staţiune balneară”, pentru a-şi exprima nemulţumirea privind viteza demarării proiectelor la CJ. O dată cu realizarea marelui PNL, ex-opozantul Avrigeanu a ajuns să lucreze cot la cot cu Cornel Popa pentru ca la finalul mandatului 2012 – 2016 să aibă ce pune pe masa electoratului bihorean.
S-a întors roata
Avrigeanu nu se află la primul său mandat de vice al CJ Bihor. A mai fost între iunie 2000 şi aprilie 2002, în timpul preşedintelui Ştefan Seremi, până a fost înlocuit cu pesedistul Teodor Fericean. Ulterior, Avrigeanu a acţionat în judecată Consiliul Judeţean şi a şi câştigat, instituţia fiind nevoită să-i plătească salariile pentru perioada de mandat pe care nu a mai apucat s-o exercite (mai 2002 – iunie 2004). Avrigeanu a câştigat, prevalându-se de o prevedere legală de la acea vreme, care stipula că un vicepreşedinte de consiliu judeţean nu poate fi înlocuit în timpul mandatului decât dacă are o condamnare penală definitivă – ceea ce nu a fost cazul. Acum, a venit vremea lui Avrigeanu să înlocuiască din funcţie un pesedist!
Citiți principiile noastre de moderare aici!