Bihon: Cum ați decis să organizați Pride Week la Oradea și ce fel de reacții vă așteptați să aveți în urma evenimentului?
Zsigmond Yry: Neavând niciun spațiu sau activități queer organizate până acum în Oradea, sau cel puțin în trecutul apropiat, Pride Week a ajuns să fie primul nostru eveniment mare cu publicul. În facem din dorința de a oferi orădenilor experiențe care, de ceva ani, se întâmplă în restul tării, și pentru care chiar noi, unii dintre membri, ne deplasăm să participăm. Așa că, de ce nu și la Oradea?

[eadvert]

Bihon: Ce fel de evenimente ați inclus în Pride Week?
Zsigmond Yry: Programul cuprinde ateliere și discuții pe diverse tematici LGBTQIA+ sau filosofice, concerte și expoziții queer, precum și proiecții și târg cu produse de la artiști locali.

Bihon: Sunt aceste evenimente dedicate doar comunității LGBTQIA+ sau sunt pentru toată lumea?
ZY: Evenimentele organizate în cadrul Pride Week Oradea sunt destinate membrilor comunității LGBTQIA+ și aliaților, adică persoanelor heterosexuale susținătoare, dar și persoanelor care nu se încadrează în niciuna dintre aceste categorii, fiind curioase de a învăța mai multe și poate de a realiza, în final, că fac parte din categoria de „allies“ (n.red. aliați). Ce dorim din partea acestei ultime categorii este înțelegere, compasiune, respect și mai mult decât toleranță, acceptare.

Bihon: Ce urmăriți să transmiteți prin organizarea acestor evenimente, au ele o semnificație anume?
ZY: Oradea Pride 2023 este despre comunitate. Vrem să oferim, timp de o săptămână, un spațiu sigur pentru membrii comunității LGBTQIA+ și aliații acesteia. Un spațiu în care vom participa la ateliere și discuții, la seri de film și concerte, în care vom socializa și vom râde. Așa cum ne stă bine: împreună. Vrem să oferim o imagine autentică a comunității locale, nu una distorsionată și atent modelată pentru rating, așa cum o regăsim de prea multe ori pe internet și la televizor.

Bihon: Cât de mare este comunitatea LGBTQ+ din Oradea si Bihor, cum au primit vestea Pride Week?
ZY: Este dificil să aproximăm numărul de persoane din comunitate, luând în considerare faptul că actualmente nu există un spațiu destinat acestora și, cu excepția
unor alte câteva încercări mai timide, acestor oameni nu li s-a oferit un spațiu de adunare și socializare până acum în Oradea. Tindem să credem că evenimentele din cadrul Oradea Pride 2023 vor aduna o bună parte din membrii comunității, dar în continuare vor exista persoane din comunitate care, datorită stigmatului social sau profesiei, nu se vor simți pregătite să participe la acestea. Îndemnăm participarea la evenimente în număr cât mai mare, atât a persoanelor queer, cât și a aliaților, pentru a demonstra că există o comunitate locală în care a fi LGBTQIA+ nu reprezintă un motiv de marginalizare sau
excluziune socială.

Bihon: Ce părere aveți de petiția pentru strângerea de semnături lansata de o asociație creștină din Oradea?
ZY: Recunoaștem că recent a intrat în atenția noastră și această petiție. Este o reacție la care ne așteptam. Nu ne supără, nu ne încântă. Este, în schimb, un bun indicator al situației actuale a orașului vizavi de comunitatea LGBTQIA+ și îl vom trata ca atare.

Bihon: Dacă ați putea sta la masă cu cei care inițiază sau semnează o astfel de petiție, ce mesaj ați dori să le transmiteți?
ZY: Ne dorim ca într-o zi să ajungem să discutăm rațional despre fricile și îngrijorările pe care comunitatea LGBTQIA+ și evenimentele de tip Pride le provoacă unora dintre concetățenii noștri. Din păcate, experiențele proprii și a altor voci din România care susțin drepturile acestei comunități ne arată că, de prea multe ori, în aceste discuții nu suntem tratați ca parteneri de conversație, ci suntem împinși în afara dialogului. Vrem să credem că această conversație va avea loc într-un viitor cât mai apropiat, dar până atunci este esențial să nu lăsăm garda jos.

 

Bihon: De ce credeți că suntem încă atât de reticenți în a accepta minoritățile, inclusiv pe cei din comunitatea LGBTQ+?
ZY: Ceea ce este diferit naște în ochii oamenilor suspiciuni, poate chiar temeri. Noutatea și discrepanțele creează o senzație de disconfort, de anxietate, omului fiindu-i cel mai bine în zona lui de confort, alături de cei asemeni lui atât moral, cognitiv, cât și fizic. Minoritățile sunt văzute ca „outsideri” (n.red. străini), ca excepții de la regulă, iar tot ceea ce e diferit de noi poate reprezenta o amenințare pentru confortul de care mulți ținem cu dinții pentru a nu-l pierde. Ce nu ne dăm seama, noi ca societate, este că schimbarea poate însemna evoluție. Diferențele pot fi văzute ca și calități, nu automat defecte. Culoarea diferită a pielii, orientarea sexuală, identitatea de gen sau limba vorbită nu reprezintă în sine un pericol, ci felul în care te raportezi la aceste aspecte poate deveni unul: așa se nasc actele motivate de ură (hate crimes) față de minorități, care nu își doresc altceva decât acceptare. Comunitatea LGBTQIA+ este ținta atacurilor celor intoleranți la nivel global, în special în America unde simpatizanți ai partidul conservator fac eforturi uriașe în a distruge orice discuție legată de gen, de a „eradica” persoanele transgender (e.g. Michael Knowles). Ceea ce dictează o putere globală ca SUA se va răspândi și în restul statelor europene, exemplu Italia și inclusiv România, unde existența familiilor queer nu este nici acum recunoscută.

Bihon: Ati lansat de curând prima asociație intersecțională din regiune, Ark Oradea. Ce vă doriți de la Ark?
ZY: Ne dorim ca prin implicarea noastră să creăm un spațiu sigur pentru membrii minorităților din oraș, de a-i sprijini și încuraja pe cei mai puțin vizibili și de a lupta pentru a revendica drepturile de care alți oameni au parte, fără a-și da seama de privilegiul pe care de fapt îl posedă. Statutul de membru al unei minorități „ne încurcă” în a ne bucura de aceleași drepturi, iar prin atelierele, evenimentele și informațiile postate online ne dorim să oferim informații din surse acurate, de a împărtăși aspecte mai puțin discutate și de a evidenția de ce contează feminismul, încălzirea globală, egalitatea și echitatea între toți membrii societății și aspectele ce privesc componenta psihologică și sănătatea reproductivă.

Bihon: Pe cei din comunitate care nu sunt înțeleși de familie si de prieteni și poate încă se „ascund” de familie și cunoscuți de frica reacțiilor celor din jur, ce îi sfătuiți să facă, la cine să apeleze, pentru înțelegere, un sfat sau doar pentru a putea discuta pe marginea problemelor cu care se confruntă?
ZY: Termenul de „spațiu sigur” tocmai la asta se referă, la persoanele care din păcate nu au norocul de a fi acceptate necondiționat de familiile și prietenii lor, situație foarte frecventă în România, și care pot apela la Ark pentru suport, înțelegere și compasiune. O parte dintre noi fiind de asemenea membri ai comunității LGBTQIA+, putem oferi simpatia noastră persoanelor care se confruntă cu refuzul și aversiunea celor din partea cărora doreau doar iubirea necondiționată. Câteodată familia, în adevăratul sens al cuvântului, nu este cea care ți-a fost dată, dacă îți impune să trăiești o viață care nu este a ta, iar frumusețea comunității queer este că-ți oferă oportunitatea unei familii alese, „chosen family”, care nu te prigonește și nu te îngrădește, ci te lasă să fii cine ești fără a răni pe nimeni.

Bihon: Când credeți că autoritățile locale vor fi pregătite să participe la evenimente de genul Pride Week, ca organizator sau partener, la fel cum face Primăria Amsterdam, de exemplu?
ZY: Optimiști fiind, sperăm ca reprezentanții locali să participe chiar și la evenimentele de săptămâna viitoare, fapt care ne-ar surprinde într-un mod cât se poate de plăcut. Realitatea, în schimb, ne indică faptul că aceste inițiative apar doar când există un oarecare stimulent tradus în capital politic. Rezultatele unui recent studiu IPSOS indică faptul că aproximativ 9% din populația României se identifică fiind parte din comunitatea LGBTQIA+, procent care crește la 19% în rândul celor din generația Z, generație din care mai bine de jumătate vor avea drept de vot anul viitor. Îndemnăm pe această cale persoanele și instituțiile aflate în poziții influente să își asume rolul de formatori de opinie și să aleagă să susțină drepturile comunității LGBTQIA+.

Bihon: Ce impact sau semnificație ar avea pentru comunitatea LGBTQ+ implicarea autorităților în evenimente de genul Pride Week?
ZY: Participarea oricăruia dintre noi în efortul de revendicare a drepturilor unei minorități din care facem sau nu parte este un exercițiu sănătos pentru democrație. Considerăm că este cu atât mai important ca acest tip de solidaritate să vină din partea persoanelor aflate în poziții de decizie, tocmai ca o asigurare a faptului că ne aflăm pe un traiect social și legislativ către o Românie în care toți cetățenii sunt protejați prin aceleași drepturi.