Vineri se încheie în Băile Felix consfătuirea privind pregătirea aeroporturilor româneşti pentru aderarea la Schengen. Din păcate, această consfătuire – la care au participat mai mari din MAI, Ministerul Transporturilor şi STS, alături de alţi directori din ţară – vine într-un context nu tocmai favorabil pentru aerogara orădeană.
De la Oradea şi spre Oradea se mai zboară pe o singură relaţie: cea cu Bucureştiul. Aceasta deşi pe homepage-ul site-ului www.aeroportuloradea.ro, încă se face referire şi la cursele externe Carpatair, via Timişoara. Totuşi, Carpatair şi-a luat catrafusele de la Oradea de ceva vreme. „Fiind o companie privată, Carpatair a socotit că pentru patru-cinci pasageri nu rentează să zboare la şi de la Oradea”, ne-a declarat comandantul Aeropotului, Gheorghe Pasc. Site-ul Aeroportului, altfel destul de simplist şi cu design învechit, nu era actualizat…
Aeroport Schengen
O dată cu preconizata intrare a României în Schengen, pe 27 martie 2011, standardele de autorizare aeroportuare vor fi mai drastice. De la acea dată, în primul aeroport internaţional din România pe care va ateriza orice avion se vor derula toate procedurile ce ţin de trecerea frontierei. Iar Aeroportul Oradea este, la această oră, un aeroport internaţional. Însă, dacă nu se va mişca nimic în direcţia modernizării acestei autogări, riscăm să rămânem pe cap cu o aerogară de interes pur local, fără anvergură internaţională. Iar o asemenea situaţie nu ar ajuta în niciun fel dezvoltarea Oradiei şi a Bihorului. Dimpotrivă.
Pentru un recondiţionarea actualului terminal, construirea unui alt terminal nou şi amenajarea unei piste de decolare/aterizare la standarde internaţionale ar fi nevoie de circa 130 milioane de euro. Doar pista costă 35 milioane de euro+TVA. Conform spuselor comandantului Pasc, aceasta ar trebui să aibă 2.400 de metri, în condiţiile în care actuala are doar 1.800 m.
Deşi timpul zboară, Pasc pare încă optimist. „Părerea mea e că suntem pe drumul cel bun. Sunt şi alte surse de finanţare, altele decât bugetul de stat, local sau banii europeni. Cât de curând CJ va avea de ales între două variante de finanţare: un parteneriat public-privat sau ori concesionarea Aeroportului de la A la Z către un investitor privat, ce s-ar obliga să investească masiv”, ne-a declarat comandantul Aeroportului, Gheorghe Pasc.
Investiţie privată?
Preşedintele Consiliului Judeţean a avut o altă versiune despre viitorul Aeroportului orădean. Ţîrle ne-a declarat că parteneriatul public-privat e cvasi-exclus din cauza faptului că Ministerul Finanţelor nu mai acceptă ca administraţiile locale şi judeţene să se împrumute! Aceasta pentru că FMI a impus limite deficitului bugetar, iar împrumuturile Guvernului au lovit practic în libertatea de acţiune a administraţiilor din teritoriu.
În schimb, Ţîrle aduce în discuţie ideea de credit furnizor. Adică firma interesată să reabiliteze Aeroportul face investiţia pe banii săi iar judeţul Bihor se angajează să-i returneze banii, desigur, cu dobândă, într-un anumit număr de ani. Radu Ţîrle speră să găsească un investitor interesat măcar de modernizarea pistei. Iată ce a declarat şeful Executivului judeţean pentru cotidianul nostru: „Sunt peste zece firme care au venit la noi, însă nu ştim încă cu care vom colabora. Proiectul va trebui adus în faţa Consiliului Judeţean. Cu siguranţă avem mare nevoie de Aeroportul Oradea. Nu putem lăsa Bihorul fără aeroport, mai ales că dezvoltarea Oradiei şi a judeţului depinde de acest aeroport. Am trimis solicitări la Ministerul Transporturilor şi aşteptăm să fim sprijiniţi, mai ales că Bihorul e unul dintre primele judeţe din ţară ca şi contribuţie la buget iar aici funcţionează şi Centrul NATO”. Preşedintele CJ aşteaptă ca şi Primaria Oradea să se implice în modernizarea Aeroportului, neuitând să amintească totuşi faptul că până acum Guvernul nu a cheltuit niciun leu din cele 77 milioane de euro aflate la dispoziţia României pentru a-şi dezvolta infrastructura aeroportuară. Ţîrle a mai precizat faptul că CJ Bihor va demara anul acesta o serie de lucrări pentru modernizarea terminalui existent, din bugetul judeţean.
Purtătorul de cuvânt al CJ Bihor, Mircea Jacan, ne-a dat câteva nume de societăţi cu care şeful CJ Bihor a purtat discuţii până în prezent: Samil Pricewaterhouse Coopers – Coreea, SAMHO – Coreea, UTI Grup (http://www.uti.ro/ ), S+B Plan&Bau GMBH – Austria (http://www.sb-gruppe.at/).
CĂLIN CORPAŞ
Consfătuire cu Schengen bătând la uşă
Citiți principiile noastre de moderare aici!