Comitetul de Bazin Crişuri s-a reunit la sfârşitul săptămânii trecute. Evenimentul se încadrează în agenda dedicată sărbătoririi Zilei Mondiale a Apei, prilej cu care au fost expuse problemele de gospodărire a apelor în spaţiul hidrografic Crişuri.
La eveniment au luat parte reprezentaţi ai prefecturii , primăriilor, cosiliilor judeţene, din partea ONG-urilor şi a agenţilor economici din bazinul hidrografic Crişuri. „Instituţia noastră a fost ocrotită dintotdeauna din punct de vedere financiar, deoarece a avut tot timpul reprezentanţi la nivel central. Acum îl avem acolo pe colegul nostru Pasztor Sandor, numit secretar de stat la ministerul de resort”, a declarat Dumitru Voloşeniuc. Acesta a mai precizat că abia miercuri instituţia pe care o conduce va avea aprobat, de la nivel central, bugetul pe anul în curs.
Gospodărirea apelor
Cele mai importante categorii de presiuni semnificative din cadrul bazinelor hidrografice din România sunt presiunile chimice (punctiforme, difuze) şi hidromorfologice.
Impactul presiunilor semnificative are ca rezultat neatingerea stării bune a apelor de suprafaţă şi subterane şi necesită aplicarea de măsuri care să îmbunătăţească starea acestora. În spaţiul hidrografic Crişuri, din totalul de 232 corpuri de apă de suprafaţă, au fost identificate un număr de 3 corpuri, respectiv 1,3 %, având risc de neatingere a obiectivelor de mediu datorită poluării cu substanţe organice.
Poluarea cu nutrienţi se realizează cu azot şi fosfor, care în exces, conduc la eutrofizarea apelor, ceea ce determină schimbarea compoziţiei şi scăderea biodiversităţii speciilor, precum şi reducerea utilizării resurselor de apă în scop potabil, recreaţional , etc.
Din totalul de 232 corpuri de apă de suprafaţă, au fost identificate un număr de 5 corpuri, respectiv 2,16 %, având risc de neatingere a obiectivelor de mediu datorită poluării cu nutrienţi.
Citiți principiile noastre de moderare aici!