Toate acestea s-au întâmplat în Cetatea Oradea, care a găzduit joi, 4 aprilie, dezbaterea cu tema „Şcoala profesională în sistem dual – trecut, prezent şi viitor, din perspectiva AFB”. La eveniment, organizat de Asociaţia Firmelor Bihorene (AFB), au participat reprezentanţi ai companiilor orădene şi HR, din domeniile producţie, construcții, service auto şi HORECA.

La nelămuririle acestora a încercat să răspundă Stelian Fedorca, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Formarea Profesională Individuală în Sistem Dual din România (ANFPISDR).

„Învăţământul individual dual a început în 2012, ca un proiect-pilot, în cinci şcoli. A rămas Şcoala de la Braşov, Kronstad, care are şi personalitate juridică de sine stătătoare. În sistemul dual sunt destul de multe avantaje, atât de partea elevilor cât şi de partea părinţilor. Faţă de sistemul clasic, elevul se duce către un agent economic care oferă şcolarizare timp de trei ani în cadrul companiei, unde învaţă o meserie de la specialiştii companiei. Primeşte şi o bursă de 400 de lei: 200 de la stat şi cel puţin 200 de la companie. La final, elevul este angajat în cadrul companiei”, a subliniat Stelian Fedorca.

Rata de angajare în sistemul dual este de peste 90%, iar rata de retenţie de peste 80%.
Spre deosebire, la şcolile profesionale clasice elevii ba se duc, ba nu se duc la ore, iar profesorii închid, de multe ori, ochii pentru a nu-şi pierde postul. La finalul absolvirii, au fost cazuri când niciun absolvent de şcoală profesională nu s-a angajat.
Şeful ANFPISDR spune că s-a întâlnit înainte cu o zi şi cu inspectorul general al ISJ Bihor, care şi-a exprimat deschiderea pentru înfiinţarea unei şcoli cu sistem de învăţământ dual cu personalitate juridică.

Proiect-pilot AFB

Dan Octavian, preşedintele AFB, a vorbit despre experienţa avută anul trecut, când s-a reuşit formarea a trei clase de mecanici auto şi tinichigii, cu ajutorul firmelor membre AFB, care au ca activitate service-urile auto. „Acele companii, în mod individual, nu ar fi reuşit să ajungă la un numitor comun. Asociaţia patronală susţine aceste clase şi în caz că una dintre firme se retrage, va intra alta. Aşa că elevul nu rămâne pe drumuri. Noi credem că în acest mod învăţământul dual este accesibil pentru toate companiile. Dacă vorbim de companii mari, poate că lucrurile sunt mai simple. Pentru IMM-uri, singura soluţie este asocierea”, a declarat Dan Octavian.

Despre paşii făcuţi pentru formarea celor trei clase în sistem dual a vorbit şi Dorin Culic, directorul Departamentului Învăţământ Dual/Service-Auto din cadrul AFB. „Am lansat o provocare: dacă cineva nu face, hai să facem noi! Am reuşit să-i convingem pe o parte dintre colegii noştri că investiţia în partea de formare e cea mai bună, dacă o fac ei în cadrul firmelor lor”, a precizat Dorin Culic.

Dezbatere

Discuţiile din cadrul întâlnirii au fost interactive. Alina Silaghi, directorul general al Agenţiei de Dezvoltare Locală Oradea (ADLO), a pus problema numărului de ore mai mare al celor care practică învăţământul în sistem dual, faţă de învăţământul profesional clasic, cât şi al profesorilor care trebuie să-i instruiască pe elevii din sistemul dual.

Stelian Fedorca a răspuns că a fost dat în urmă cu puţină vreme un ordin de ministru prin care, în anul şcolar următor, numărul de zile de şcoală va fi identic în învăţământul profesional dual cu cel clasic. Dar ordinul este mai mult prost decât bun, prin ordin reducându-se orele de specializare, rămânând cele de cultură generală. O soluţie ar fi să se mărească durata şcolii profesionale în sistem dual cu un semestru, iar ultimul semestru să fie destinat practicii. În ceea ce priveşte profesorii, vor fi sprijiniţi agenţii economici care au ingineri pregătiţi în anumite domenii, pentru a-i putea instrui pe elevii din învăţământul dual.

Octavian Bara, directorul Auto Bara şi reprezentantul Asociației „Bihor West Professional”, a solicitat ajutor pentru dotarea claselor care au elevi în sistem dual cu aparatură de ultimă generaţie. Reprezentantul ANFPISDR i-a răspuns că şcolile aparţin de primării, iar dotarea acestora nu se poate face de către minister.

Punctul pe „i”, care poate fi şi o concluzie a dezbaterii, a fost pus de Dan Octavian. „Şcoala profesională clasică este o teorie fără finalitate practică, care nu creează forţă de muncă. Sistemul dual reprezintă soluţia”, conchide preşedintele AFB.