Primarul a vrut să afle soluții la această problemă în cadrul unei întâlniri cu biologul Grupului Milvius, Barbos 𝗟𝗼̋𝗿𝗶𝗻𝗰.

[eadvert]

Biologul afirmă că soluţia pentru a scăpa de ciori nu trebuie căutată doar pe plan local, ci măcar pe plan regional. Specialistul a primit solicitări din partea mai multor orașe pentru a le scăpa de ciori – din mai multe localități din Covasna, din Bacău, dar sunt și alte orașe care se confruntă cu această problemă: Arad, Timișoara, Satu Mare, Iași.

„Niciodată nu au fost atât de multe ciori în Marghita ca în acest an. Le găseşti mai ales în parcuri, acolo unde sunt copaci înalţi”. Remarca aparţine primarului de Marghita, Marcel Sas Emil Adăscăliţii, dar şi localnicilor. Pentru a găsi o soluţie pentru ca oamenii să nu se mai simtă agresaţi de prezenţa ciorilor, primarul a căutat soluţii împreună cu biologul. „Mai multe oraşe se confruntă cu această situaţie, ca să nu îi spunem chiar problemă. Prezenţa lor se datorează faptului că locurile de cuibărit din afara localităţilor au dispărut. Toate acele aliniamente, pâlcuri care ofereau locuri de cuibărit pentru această specie au dispărut. În apropiere de Marghita, pe o rază de 30 de km, mai există două colonii de ciori. Dacă aceste păsări sunt persecutate, sunt deranjate în aceste locuri, nu vor rămâne acolo, ci îşi vor căuta alte zone de cuibărit. Aşa s-a întâmplat şi în cazul acesta, s-au tăiat arborii, cum s-a întâmplat de exemplu la Abrămuţ: era un aliniament de bloc pe care cuibăreau ciorile mai demult. Păsările au fost nevoite să-şi caute alt loc de cuibărit şi s-au mutat în oraş. Da, numărul lor a crescut semnificativ în ultimii ani. Anul acesta am numărat 440 de cuiburi, practic ele se mută în oraș, acolo unde sunt habitate propice pentru cuibărire, arbori mari, înalți. În salcâm cuibăresc la 6-7 metri, dar în principiu cuibăresc până la 20 de metri, în plopi, stejari, platani și așa se explică numărul mare de ciori din acest an”, spune biologul. La ieșirea spre Petreu au fost niște arbori înalți, care au fost tăiați, remarca primarul în discuția cu specialistul Milvius. Și la Otomani fenomenul a fost similar, se observă, o descreștere a numărului de cuiburi în aceste zone și în același moment, în paralel, crește numărul cuiburilor din Marghita. „Nu știu dacă sunt sau nu deranjate, anul acesta am văzut că au fost toaletați arborii și la ieșirea spre Abram, dar aceasta este cauza pentru care ele se trag în oraș”, consideră Barbos 𝗟𝗼̋𝗿𝗶𝗻𝗰.

De ce preferă ciorile centrul orașului? Biologul spune că aici ele își găsesc hrană mult mai ușor în tomberoanele care nu sunt acoperite, dar și fiincă există mâncare aruncată pe străzi. „O altă cauză a prezenței lor în centru e lipsa prădătorilor naturali. Aici întâlnim mai rar uliul columbar, care este un prădător natural al ciorilor”, explică specialistul.

Primarul spune că indiferent de încercările de a scăpa centrul orașului de ciori, nu s-a întâmplat nimic. „Anii trecuți s-au toaletat copacii, s-au pus CD-uri din acelea care reflectă lumina. Am cumpărat în acest an aparate care redau sunetul prădătoarelor. Nimic nu le sperie, nu are niciun efect. Se obișnuiesc cu sunetul? Dacă se taie din crengi, își fac cuib în altă parte. Nu știm ce se întâmplă”, a explicat primarul strategia de până acum. „Speciile de ciori sunt foarte deștepte , se obișnuiesc repede cu suntele și cu luminile care par că le-ar deranja. Pe termen lung, aceste metode nu funcționează. O săptămână, două, iar după aceea se obișnuiesc, nu le mai deranjează”.

În condițiile în care ciorile sunt păsări protejate prin lege, primarul a insistat să afle de la specialist cum le-ar putea redirecționa în altă parte, pentru a scăpa centrul orașului de tabloul invaziei ciorilor. „Noi nu mi știm ce să facem, curățăm băncile, curățăm trotuarele. Același lucru se repetă”, spune Marcel Sas Emil Adăscăliții, încercând să găsească o soluție împreună cu biologul. „Nu există o soluție care funcționează sută la sută. Ceea ce putem face, în afara perioadei de cuibărit, fiindcă așa cum ați spus și dumneavoastră, acestea sunt păsări protejate, iar în perioada 1 februarie – 1 august nu pot fi deranjate, ceea ce putem face este să le oferim locuri de cuibărit. Trebuie o strategie pe termen lung, să nu ne așteptăm la rezultate de la un an la altul, dacă se dorește să se rezolve această problemă. Ce putem face? Desemnăm un loc de cuibărit în afara orașului, unde nu deranjează pe nimeni și acolo le plantăm arbori. Pe lângă asta, pe arborii existenți se pot monta cuiburi artificiale pentru vânturei. În coloniile de ciori adesea cuibăresc și alte specii de păsări. Aici e important de spus că distrugerea cuiburilor de păsări nu e o soluție, fiindcă nu doar ciorile cuibăresc în ele, cuibăresc și vântureii și ciufii de pădure, care la rândul lor sunt specii protejate. Deci pentru a atrage ciorile către alte zone, putem monta cuiburi artificiale pentru vânturei și o dată ce ei se instalează acolo, sunt șanse mai mari ca și ciorile să fie redirecționate în locurile pe care le desemnăm noi. Pe lângă aceasta, le putem pune la dispoziție crengi din care să-și construiască cuiburile, crengi subțiri, de grosimea unui creion, din care să-și facă cuiburile acolo unde nu ne deranjează. Arborii ar urma să fie plantați în perioada de toamnă, iar cuiburile artificiale înainte de luna martie. Dar aceasta e o metodă care va funcționa treptat. Treptat, numărul ciorilor va scădea în centrul localităților și va crește la periferie. Dacă le oferim condiții și nu le deranjăm. Dacă le distrugem cuiburile, putem ajunge la situația nedorită, neplăcută, ca ele să se mute dintr-un cartier în altul. Și atunci nu am făcut altceva decât că am aruncat gunoiul în curtea vecinului. Nu există nicio regulă generală, trebuie încercat, sunt colonii care diferă, nu sunt aceleași condiții în toate orașele. Practic și colegii din Ungaria au încercat cu acel aparat care reproduce sunetele răpitoarelor, dar nu există rezultate atât de spectaculoase, e doar un experiment. În Marghita poate e mai ușor, mai sunt aliniamente de arbori lângă drumuri, deci ar fi locuri către care să le redirecționăm”, spune biologul.

Ușor dezarmat de ceea ce a aflat de la specialist, primarul Marcel Sas Emil Adăscăliții a ajuns la concluzia că e nevoie de multă răbdare pentru ca tabloul ciorilor stăpâne pe centru orașului să fie uitat. „Deci noi, atât timp cât avem în parcurile din centrul orașului copaci atât de înalți, nu vom avea niciodată garanția că nu vom avea ciori. Fiindcă acesta e practic un mediu propice pentru ciori. Eu am o reținere că vom scăpa de ele, atât timp cât avem acești copaci foarte înalți. Ar fi o mare reușită să rezolvăm această situație, iar eu sunt foarte deschis să primesc tot felul de sfaturi de la specialiști”, a spus primarul Marghitei.