Crişana trdiţională este un proiect propus şi finanţat de Ioan Degău şi asumat de Societatea cultural-ştiinţifică Adsumus.
„Oameni dragi sufletului” fostului şef al BNR, aşa cum sublinia lordul presei orădene, domnul Ioan Laza, au fost alături de fostul şef al BNR, Ioan Degău, la onomastică, dar şi la lansarea celui de-al doilea volum din Crişana tradiţională. „Continuăm seria Crişana tradiţională, un proiect integrator de cultură ţărănească din zona etnografică Crişana, care-şi propune să producă măcar anual o apariţie editorială”, a spus scriitorul Mirin Blaga. Se pare însă că aşteptările specialiştilor, ale bihorenilor, vor fi depăşite, deoarece Ioan Degău a anunţat că cel de-al treilea volum va fi lansat pe 7 octombrie 2014, atunci când domnia sa va împlini 77 de ani. „Dincolo de conţinutul arhivistic şi documentar evident, Crişana tradiţională se adresează întreprinzătorilor din industriile culturale şi turistice, autorităţilor judeţene şi locale, activiştilor din sfera educaţiei, de ce nu şi interpreţilor de muzică populară sau conducătorilor de ansambluri folclorice. Demersul nostru poate fi citit, aşadar şi ca îndrumar de către utilizatorii de scenă sau de consum ai culturii ţărăneşti; desigur, de către cei care înţeleg să ţină aproape de autentic”, explică Miron Blaga. Cartea s-a născut, ca şi precedentele colaborări, dintr-un ataşament profund la mentalul ţărănesc tradiţional, care, consideră redactorii seriei editoriale Crişana tradiţională „a făcut cu putinţă să se ivească în lume cultura şi civilizaţia tradiţională”. În condiţiile în care satul românesc, când satele din Crişana, se află într-o tranziţie profundă, doar nostalgia după realităţile tradiţionale nu poate fi, totuşi, productivă. „A scrie despre societatea ţărănească tradiţională- a o descrie şi a o rescrie-, a-i reliefa unicitatea şi valoarea, a căuta într-însa sâmburii pentru o renaştere cultural-spirituală românească şi, de ce nu, europeană, înseamnă, implicit, a adopta o atitudine naţională, pentru o cultură cu consecinţe. Un naţionalism- fie şi când e doar de gală-, atât de deranjant pentru pretinşii diriguitori culturali ai zilei, aflaţi într-o continuă alergătură minoră după sincronisme”, spune Miron Blaga. În sarcina cercetătorilor de azi este să continue, înregistreze, conserve şi popularizeze resturile de cultură populară tradiţională care „nu mai au impactul şi influenţa educaţionale pe care le aveau tradiţiile şi obiceiurile în perioada anterioară celui de-al Doilea Război Mondial, de la ceremonial, de la fapt de viaţă sau norme de comportare, obiceiurile se îndreaptă spre spectacol, spre producţia de scenă, devenind inutile în funcţionalitatea ruralului contemporan”, se arată în capitolul ce asigură interfaţa volumului „Un suflet cu predicatele la trecut”. Istoricul Mihoc Blaga a vorbit despre personalitatea sărbătoritului, ferindu-se să-i aducă prea multe laude, deoarece Ioan Degău este un om al faptelor, care nu agrează, în sine, ideea de a fi lăudat. Mihoc Blaga a parafrazat un citat din „Bunul simţ ca paradox” a lui Alexandru (Alecu) Paleologu, afirmând că profilul celui lăudat se disipează atunci când laudele sunt prea multe. „Platon spunea că finanţiştii trebuie aruncaţi din cetate. Am convingerea că dacă l-ar fi cunoscut pe domnul Degău, Platon nu ar fi vrut să-l dea afară din cetate. Ioan Degau, din dragoste pentru limba română şi istoria poporului român, a sprijinit, atât materialiceşte, cât şi spiritual, apariţii editoriale în domeniu”, a spus istoricul Mihoc Blaga.
Satul tradiţional, brand
La rândul său, profesorul şi jurnalistul Ioan Laza a spus că fără doar şi poate Ioan Degău ştie preţul investiţiei în cultură şi este un adevărat model de Mecena. La rândul său, dar nu în cele din urmă, domana Ligia Mirişan, directorul Bibliotecii Judeţene a subliniat că: „de fiecare dată, de ziua numelui său, Ioan Degău «botează» o carte. O carte de dialectologie, etnografie şi folclor. Întoarcerea la lumea satului este minunată, iar pentru mine este şi emoţionantă, deoarece rădăcinile mele paterne sunt din Chioag şi mă emoţionez de fiecare dată când vorbesc de tatăl meu care a reuşit să facă om din mine. Minunatul şi extraordinarul efort depus de domnul Degău şi echipa de cercetători care au contribuit la această carte va rămâne mărturie că obârşiile niciodată nu le putea trăda”. În acelaşi context al tradiţiilor a vorbit şi avocatul şi scriitorul Paşcu Balaci, în a cărui opinie brandul de ţară al României este satul tradiţional românesc, dovadă fiind şi faptul că moştenitorul Coroanei britanice, Prinţul Charles, a adoptat deja mai multe sate româneşti. Paşcu Balaci a mărturisit apoi că s-a inspirat din cartea lui Ioan Degău, „Beiuşul şi oamenii lui”, pentru a scrie o piesă de teatru care îi va avea ca eroi pe avocaţii -martiri Ciordaş şi Bolcaş, piesă de teatru ocazionată de faptul că anul acesta se împlinesc 100 de ani de la Primul Război Mondial. De la onomastica lui Ioan Degău nu a lipsit familia. Un cadou care l-a uns la suflet pe sărbătorit a venit din partea nepoatei sale, designerul Ioana Degău. „La mulţi ani!»
Citiți principiile noastre de moderare aici!