Aflat la începutul celor de-al doilea său mandat ca vicepreşedinte al Consiliului Judeţean, Ioan Mang îşi propune în primul rând să eficientizeze administraţia judeţeană, să mute, finalmente, Muzeul în noul sediu, să asfalteze toate drumurile judeţene pietruite sau de pământ. În privinţa Aeroportului din Oradea, Mang este optimist, în ciuda concurenţei cu mult mai avansatul aeroport din Debreţin.

JURNAL BIHOREAN: Cu ce este diferit actualul dvs mandat în conducerea Consiliului Judeţean Bihor faţă de ultimul dvs mandat ca vicepreşedinte?
IOAN MANG: Deşi suntem la început, de data aceasta s-a început cu dreptul. Din prima zi de după investire s-au împărţit atribuţiile către cei doi vicepreşedinţi şi toate problemele care au fost analizate până acum s-au discutat de către preşedinte împreună cu cei doi vicepreşedinţi.

JB: Aveţi exemple concrete?
I.M.: S-au discutat investiţiile, stadiul lucrărilor la Muzeul Ţării Crişurilor şi stadiul unor investiţii pe drumuri judeţenele. De asemenea, am discutat despre situaţia investiţiei pe fonduri europene pentru managementul integrat al deşeurilor la nivel judeţean – SMID.

JB: Care sunt primele concluzii şi ce măsuri s-au luat deja?
I.M.: O primă concluzie ar fi că la Muzeu s-a finalizat licitaţia şi în următoarele zile comisia de analiză a ofertelor va comunica rezultatul. Termenul de execuţie pentru finalizarea construcţiei este de opt luni de la semnarea contractului. Sperăm să nu avem contestaţii şi să putem semna contractul cât mai rapid, astfel încât Muzeul să poată fi mutat cât mai repede în sediul de pe strada Armatei Române.

Probleme mari sunt la proiectul SMID, unde etapa de închidere a gropilor de gunoi neconforme din judeţ este mult rămasă în urmă. Au avut loc discuţii cu constructorul – firma Construcţii Bihor – şi s-a cerut să se încadreze în termenul stabilit, care deocamdată este 9 septembrie. Sperăm să fim păsuiţi de finanţator măcar până la finele acestui an. Am început să vizitez şi lucrările pe drumurile judeţene. Primul drum vizitat a fost Bălaia – Burzuc – Chioag – Sârbi, unde am constatat că există porţiuni de drum care erau pregătite pentru asfaltare de doi-trei ani şi nu s-a pus stratul de asfalt. Între timp, la această investiţie sunt necesare lucrări de reparaţi, deoarece apa a lucrat și au apărut eroziuni. Am stabilit deja cu Direcţia Tehnică să se ia măsuri ca acele porţiuni să fie asfaltate şi ca pe viitor să nu se mai lase de izbelişte astfel de lucrări aproape finalizate.

JB: Cât de optimist sunteţi în privinţa mutării Muzeului în noul sediu până la începutul anului 2018? Este o promisiune a dvs din campania electorală.
I.M.: Da, mi-am luat acest angajament. Sunt bucuros că şi dl preşedinte Pasztor ia în considerare acest obiectiv şi vom face în aşa fel încât cel târziu la începutul lui 2018 să fie mutat Muzeul în noul sediu. Este cunoscută presiunea exercitată inclusiv de Episcopia Romano-Catolică, care nu mai doreşte să ţină Muzeul cu chirie în spaţiul din Palatul Baroc, aflat în proprietatea acesteia.

JB: În privinţa zborurilor de pe Aeroportul Oradea, într-un interviu anterior, dl preşedinte Pasztor Sandor ne-a transmis că îşi doreşte o colaborare cu aeroportul din Debreţin, astfel încât să nu fie o concurenţă între cele două aeroporturi, pe aceleaşi destinaţii. Dvs cum credeţi că se poate debloca problema zborurilor de pe Aeroportul Oradea?
I.M. Consider că, împreună cu judeţul învecinat Hajdu-Bihar, din Ungaria şi cu Primăria din Debreţin, am putea stabili un proiect comun pentru o cale de comunicare rapidă între cele două oraşe şi aeroporturi. Adică o cale ferată rapidă rapidă, pe fonduri europene, pe acostamentul fostei căi ferate dintre Oradea şi Debreţin. Va trebui să colaborăm cu Debreţinul inclusiv pentru ca Aeroportul Oradea să devină aeroport de rezervă pentru cel din Debreţin, în caz de timp nefavorabil, astfel încât avioanele cu destinaţia Debreţin să nu mai aterizeze la Budapesta în caz de ceaţă, ci la Oradea. De asemenea, ar fi de dorit ca, în situaţii similare, viitoarele curse externe de Oradea să aterizeze la Debreţin, nu la Cluj sau Timişoara.

Sigur că pe viitor încercăm să nu ne suprapunem cu cei din Debreţin la capitolul destinaţii, dar întrucât aeroportul din Debreţinul este mult mai avansat, probabil că va trebui să deschidem şi noi linii de zbor către aeroporturi unde are destinaţii şi Debreţinul. Sperăm ca discuţiile cu compania Ryanair să se finalizeze cât de curând şi să avem o cursă săptămânală către Londra, începând din luna noiembrie.

JB: Care sunt problemele ce trebuie rezolvate de urgenţă, în cursul acestui an, la Consiliul Judeţean?
I.M.: În primul rând trebuie să finalizăm proiectele începute, cu termen de finalitate în acest an – precum este proiectul SMID privind deşeurile – şi să stabilim priorităţile noilor proiecte de investiţii. De asemenea, este necesar să eficientizăm activitatea Consiliului Judeţean şi a instituţiilor din subordine.

JB: Care e principiul pe care intenționați să îl puneţi în practică pentru eficientizare?
I.M.: Îmi doresc să analizăm activitatea fiecărei direcţii şi a fiecărei instituţii din subordine şi să luăm acele măsuri care să ducă la reducerea timpilor de decizie. Cele mai mari probleme le avem la serviciul de achiziţii, pentru că acolo deciziile se iau într-un timp foarte lung. Caietele de sarcini se fac foarte greu, din lipsa unui personal specializat.

JB: Care sunt deficienţele constatate?
I.M.: În cadrul Direcţiei Tehnice, dificultăţile pe care le întâmpină conducerea Direcţiei sunt legate în special de serviciul de achiziţii şi, de asemenea, de faptul că foarte multe probleme au rămas şi acum, ca şi în urmă cu doi ani, în responsabilitatea directă a directorului Direcţiei Tehnice.

JB: V-aţi asumat în campanie asfaltarea tuturor drumurilor judeţene, de pământ sau pietruite, în condiţiille în care este cunoscut faptul că CJ Bihor nu are suficiente fonduri pentru drumuri. Cum veţi proceda ca să vă ţineţi promisiunea în acest mandat?
I.M.: De anul viitor, vom regândi bugetul Consiliului Judeţean, astfel încât o parte din drumurile judeţene să le realizăm prin fonduri guvernamentale sau europene. Ne bazăm şi pe PNDL în finalizarea unor drumuri începute din fonduri proprii până într-un anumit stadiu, astfel încât să degrevăm bugetul Consiliului Judeţean şi să putem realiza modernizarea celor 7 km de drumuri judeţene de pământ şi a celor 130 km drumuri judeţene de drumuri pietruite.