Românii de dincolo de graniță așteaptă cu nerăbdare anunțul intrării țării noastre în Schengen. Câteva mii de bihoreni au legături peste graniță, fie că au acolo o casă de weekend, sau rezidență permanentă și fac naveta la Oradea sau în județ, la muncă.

[eadvert]

Acestora li se adaugă și firmele cu legături în țara vecină, care ar răsufla ușurate după aderarea României la Schengen. Zona de securitate europeană ar însemna mai puțină birocrație și mai puțin timp pierdut în vamă.
Istvan locuiește în Biharkeresztes, unde există o comunitate extinsă de români. Timp de câțiva ani a făcut zilnic naveta la muncă în Oradea.

„Mai ales în perioada de pandemie, pe urmă după începerea războiului din Ucraina au fost cozi infernale la graniță. Într-un final, s-au luat măsuri și au fost făcute benzi separate pentru ucraineni, dar a durat ceva timp. În perioada asta stăteai la coadă cu orele. M-am dus cu un coleg și am stat trei ore în vama de la Săcueni. Inițial am mers în Borș, unde coada era până în Sântion”, ne-a povestit Istvan.

Românii care fac zilnic naveta România – Ungaria spun că astfel de cozi apar și în perioada vacanțelor, când navetiștii așteaptă câteva ore în vamă pentru a ajunge acasă, dar și în weekend.

„Dacă dimineața reușești să treci fără să stai la coadă, sigur la întoarcerea de la muncă aștepți în vamă. Iar la sfârșit de săptămână, după ora 16:00, este mereu coadă. Am așteptat și 4-5 ore să trec granița. Coada era până la Petrom”, ne-a spus Adriana, care locuiește de ani buni dincolo de graniță.

Din cauza frontierei, evită să vină în oraș. Are o fetiță mică, însă din cauză că nu știe niciodată cât are de așteptat la frontieră, se ferește să vină cu ea în Oradea.

Potrivit deputatului Ödön Szabó, peste 10.000 de români trăiesc în Ungaria, de-a lungul graniței cu România. El subliniază avantajele aderării României la Schengen pentru aceștia, dar și pentru afaceri și transportatori, fie că e vorba de marfă sau persoane. De altfel, în 2020, deputatul UDMR de Bihor a avut o inițiativă legislativă prin care a solicitat înfiinţarea unor culoare de trafic destinate special muncitorilor transfrontalieri.

„Cei care locuiesc în Ungaria își pierd o parte din viață stând la coadă în vamă”, a precizat deputatul.

Szabó susține că astfel s-ar putea organiza mai ușor și transportul în comun între cele două țări.

„Am putea să integrăm economiile de la graniță mult mai intens, cei care vor să-și extindă spațiile de producție o vor putea face fără birocrație”, declară deputatul UDMR.

„Eu cred că Austria nu are niciun motiv în momentul de față să se opun aderării României la spațiul Schengen. Nu au argumente, pentru că s-a demonstrat că cei care vin din Balcani (n.red. imigranți ilegali) nu aleg ruta România. Nu avem treabă cu ruta de imigranți din Balcani. În acest context nu înțeleg această opoziție și sper să se rezolve cât mai repede”, a conchis parlamentarul.

„Beneficiile (n.red. aderării Româniri la Schengen) sunt mari și pentru felul în care suntem priviți noi românii de celelalte țări din Europa. Îmi doresc ca și Austria să se întoarcă și să voteze pentru aderarea României”, a declarat și deputatul PSD de Bihor, Ioan Mang.

Deputatul USR Silviu Dehelean susține că integrarea deplină a României la Vest se va face în momentul în care vom fi primiți în Schengen.

„Granița Schengen ar fi încă un zid care cade, la 33 de ani de la zidul Berlinului. Atunci s-a ridicat cortina de fier care separa Estul de Vest. Dar nu am fost integrați pe deplin. Acest lucru se va întâmpla după ce românii vor fi cetățeni și ai spațiului comun, fără frontiere, Schengen. De abia atunci vom fi ca o singură națiune, europeană, care călătorește liber, transporta liber, face afaceri liber. Pentru zonele de frontieră este încă și mai special pentru că ne unește cu românii încă de dincolo de graniță, va impulsiona relațiile sociale, economice, culturale cu vecinii noștri din Ungaria. Vom fi ֿ«dincolo», în Ungaria, așa cum trecem din Cluj în Bihor. E un sentiment extraordinar de unitate și libertate și o oportunitate economică”, a concluzionat parlamentarul.