Judecat pentru „tun” feroviar

Poet, petrolist şi „proprietar de cale ferată”, plus politician membru în PPP şi apoi în PNG. Aşa s-ar putea prezenta actualul inculpat Virgil Teodorescu-Capriş, trimis în judecată de procurorii DNA Oradea sub acuzaţiile de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, uz de fals, în formă continuată şi instigare la mărturie mincinoasă, cu un prejudiciu cauzat SNCFR de 19.643.540 lei (196 miliarde de lei vechi).

„În perioada 2006 – 2008, administratorul SC V. Capriş Comerţ SRL a vândut ca fier vechi şinele tronsonului de cale ferată Oradea – Beius – Vaşcău, prezentându-se fraudulos ca fiind proprietarul legal al cestor bunuri, în condiţiile în care Compania Naţională de Căi Ferate CFR SA este o companie care administrează şi întreţine infrastructura feroviară de pe întreg teritoriul României – publică sau privată. În acest sens, pentru a dovedi că societatea sa este proprietara tronsonului de cale ferată respectiv, inculpatul a folosit mai multe documente falsificate: facturi fiscale, copia unui extras CF, fişa mijlocului fix, ordin de compensare, etc. Pe parcursul urmăririi penale, Capriş Teodorescu Virgil a instigat un martor să facă declaraţii mincinoase în favoarea sa. În vederea recuperării prejudiciului, procurorii au dispus instituirea sechestrului asupra unor imobile aparţinând inculpatului”, se arată în comunicatul DNA. Pe 6 iulie, inculpatul a fost reţinut pentru 24 de ore de procurorii DNA, însă nu a mai fost prezentat Tribunalului Bihor cu cerere de arestare întrucât a solicitat o internare medicală.

Notăm însă că pe 30 iunie, Virgil Teodorescu Capriş a arătat o formă bună la lansarea publică a volumului de poezii „Între dragoste şi politeic”.

 

Ultimatum ignorat

Jurnalul bihorean a transmis în ianuarie avertismentul liderului sindical Ioan Marfici faţă de demontarea abuzivă a căii ferate Dobreşti – Rogoz, însă omul de afaceri Teodorescu Capriş a ignorat semnalele venite şi din partea Regionalelor CFR Oradea şi Cluj, girând în continuare tăierea şinelor de către SC Cito-Prax Braşov prin intermediul prestatorului SC C&Antonio&I Copşa Mică. Firma braşoveană şi-a acoperit acţiunea prin contractul de vânzare-cumpărare încheiat pe 18 decembrie 2008 cu SC Capriş Comerţ Oradea.

 

În apărarea sa, Teodorescu Capriş afirma: „Calea ferată de la Dobreşti nu a fost niciodată a Statului. A fost cale ferată forestieră, deţinută de către IFET, ce a fost privatizată apoi de către FPS. Şi calea ferată Oradea-Beiuş-Vaşcău a fost tot o cale forestieră folosită pentru transportul pădurilor tăiate de la noi către Budapesta şi Viena. Eu sunt acum administrator şi proprietar al acestor căi ferate!”, a declarat Capriş, adăugând că el a cumpărat calea ferată în discuţie de la egipteanul Boghat Nasr care nu i-ar fi putut plăti datorii din tranzacţii petroliere.

Confirmând că IFET (Întreprinderea Feroviară de Exploatare şi Transport ) a devenit după privatizare SC Westforest SA, sindicalistul Marfici a arătat însă că ştie mai multe în domeniu. Astfel, Marfici a amintit că IFET nu putea deţine decât şine înguste, pentru exploatări forestiere. În timp ce şinele Dobreşti – Rogoz au fost realizate pe cheltuiala Statului pentru a deservi mina de bauxită.

În plus, liderul sindicatului CNSLR Frăţia afirmă că şi calea ferată Oradea – Beiuş – Vaşcău, ca şi multe altele din ţară, au fost răscumpărat de Statul Român, în 1932, de la foştii prorietari din ex-imperiul austro-ungar. „Statul a plătit 2.276.141 franci elvetieni către Sasz si Sebestyen, proprietarii căii ferate Oradea-Beius-Vaşcău. Cum poate veni azi cineva sa susţină că şi această cale ferată e a lui?”, se întreba retoric Ioan Marfici prezentând legea emisă de Regatul României în 1932 care ratifica două convenţii ce privesc „trecerea în patrimoniul Statului Român a liniilor ferate a 9 societăţi anonimie de căi ferate locale”.

Cristian Horgos

Şine tăiate şi vândute! (20 ianuarie 2009)