Ministerul Sănătății, în parteneriat cu Autoritatea Națională de Management al Calității în Sănătate, Fundația Hospice Casa Speranței, Casa Națională de Asigurări de Sănătate și Ministerul Muncii și Protecției Sociale derulează proiectul Pal-Plan. Practic, este vorba despre un proiect care pune accentul pe creșterea capacității instituționale de coordonare la nivel național a îngrijirilor paliative și a celor de la domiciliu.

[eadvert]

Proiectul este implementat la nivel național până în februarie 2023, iar valoarea eligibilă aprobată a acestuia este de 25.199.011,71 lei.

Clujul face deja parte din acest proiect-pilot, iar județul Bihor a făcut demersuri pentru a fi cuprins în acest program național.

Prin programul PAL-PLAN se vor face anumite studii și se vor elabora metodologii și instrumente de lucru, respectiv programe educaționale și proiecte-pilot pentru a crește capacitatea spitalelor și ambulatoriilor de a planifica, implementa și monitoriza servicii de calitate de îngrijiri paliative. În proiect sunt cuprinse îngrijirile la domiciliu, inclusiv îngrijiri paliative la domiciliu, spune Dorel Dulău, managerul Casei Județene de Asigurări de Sănătate Bihor.

„Este un program care îndeamnă la dezvoltarea specialității de îngrijiri paliative. Acest program are câteva județe care sunt cuprinse în proiectul-pilot, pentru a vedea care este solicitarea pacienților din întreaga țară. Bineînțeles că și Bihorul, prin Casa de Asigurări de Sănătate, se va implica și va încerca să dezvolte și să crească numărul de paturi de internare continuă pe îngrijiri paliative, dar va îndemna și spre dezvoltarea serviciilor de îngrijire paliativă în ambulatoriile de specialitate, prin echipele mobile care se pot deplasa la pacienții aflați acasă și care sunt în imposibilitatea de a se deplasa spre o unitate sanitară”, a spus Dorel Dulău.

25 de paturi la 125.000 de locuitori

Potrivit acestuia, în obiectivul-țintă, conform PAL-PLAN-ului, paturile contractabile cu CAS-ul la nivelul unui județ sunt de 25 de paturi de internare continuă la 125.000 de locuitori.

„La nivelul județului Bihor, avem aproximativ 600.000 de asigurați. Astfel, ar fi nevoie de 125-130 de paturi pentru acest program”, a explicat Dulău.

În prezent, Bihorul are 67 de paturi aflate în contract cu CAS Bihor, din care 40 sunt în spitalele de stat, iar 27 de paturi sunt la nivelul unor furnizori din privat, a mai spus Dorel Dulău, șeful CAS Bihor.

„Vom depune tot efortul pentru a sprijini dezvoltarea îngrijirilor paliative în toate formele sale de prestare de servicii, cu speranța că din 2024, statul român, prin CNAS, va furniza bani în cuantum suficient pentru necesitățile întregii populații din județul Bihor”, a mai spus Dorel Dulău.

Acest program este destinat tuturor spitalelor și furnizorilor de serviciilor medicale, indiferent dacă aceste unități medicale sunt publice sau private.

„Spitalele mari din județul Bihor, cum ar fi cele din Aleșd, Salonta, Beiuș, Marghita sau Ștei, toate în momentul de față au cuprinse în structura organizatorică un anumit număr de paturi de îngrijiri paliative, dar acesta este destul de redus (40 de paturi în spitalele de stat). Susținem și îndemnăm ca orice prestator de servicii medicale să se dezvolte și să își crească numărul de paturi în această specialitate”, a îndrumat șeful CAS Bihor.

Modificări de structură

Șefii mai multor spitale din Bihor s-au arătat interesați să dezvolte acest program, după cum a menționat Dorel Dulău.

„Până în momentul de față, ca urmare a îndemnului venit din partea CAS Bihor, Spitalele din Aleșd, Ștei și Beiuș au și solicitat modificări de structură organizatorică, în sensul creșterii numărului de paturi, prin relocarea numărului de paturi dintr-o specialitate care nu era acoperită cu servicii medicale la un nivel ridicat și mutarea acestora în domeniul îngrijirii paliative”, a punctat șeful CAS Bihor.

Ministerul Sănătății susține că și-a propus să realizeze un program național de dezvoltare graduală a îngrijirii paliative în unități cu paturi, la domiciliu și în ambulatoriu elaborat, bazat pe practici din țări cu sisteme de sănătate similare. La final, se va evalua impactul financiar al implementării acestui program național pentru a stabili o linie de buget distinct pentru finanțarea acestui tip de îngrijiri.