Potrivit unui sondaj realizat de Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR), în perioada 25.11- 07.12.2020, pe un eșantion de 2.112 antreprenori, aproape jumătate dintre aceștia nu sunt de acord cu creșterea salariului minim brut pe economie din 2021. Forma de organizare a respondenților a fost reprezentată de 71,8% microîntreprinderi, 13% întreprinderi mici, 8,3% întreprinderi mijlocii și 6,9% alte forme de organizare. Respondenții își desfăşoară activitatea în următoarele domenii de activitate: 72,8% servicii, 14,9% comerț și 12,3% producție.

Rezultate

Sondajul are la bază trei scenarii pentru creșterea salariului minim brut pe economie propuse de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale. Întrebați pe care din cele trei scenarii pentru creșterea salariului minim brut în anul 2021 propuse de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale îl consideră aplicabil, antreprenorii au răspuns: 49,5% niciunul dintre cele trei scenarii; 17,3% scenariul III (creșterea salariului minim cu 194 de lei, de la 2.230 de lei la 2.424 de lei); 17% scenariul I (creșterea salariului minim cu 150 de lei, de la 2.230 de lei la 2.380 de lei) și 16,2% scenariul II (creșterea salariului minim cu 105 lei, de la 2.230 de lei la 2.335 de lei).

[eadvert]

În ceea ce privește nivelul la care ar trebui stabilit salariul minim brut pentru anul 2021, antreprenorii au răspuns în proporție de: 47,5% să rămână la nivelul anului 2020; 23,2% să fie 2.400 de lei; 12,9% să fie 2.350 de lei; 9,1% să fie 2.300 de lei; 1,3% să fie 3.000 de lei; 0,9% să fie 2.380 de lei; 0,7% să fie 2.500 de lei; 4,4% au propus alte valori.

Întrebați cum consideră că va fi afectată societatea lor de mărirea salariului minim brut pe anul 2021, aceștia au răspuns (răspunsuri multiple): creşterea costului produselor/serviciilor oferite: 48%; dimunarea profitului: 40,8%; concedierea unor salariaţi: 24,6%; nicio consecinţă: 15,6%; scăderea competitivităţii: 13,8%; pierderea de contracte comerciale: 13,4%; altele (închiderea firmei, susendarea noilor angajări, presiuni suplimentare pe angajatori și angajați, muncă suplimentară): 10%.

În ceea ce privește estimarea antreprenorilor privind afectarea politicii de personal a societăţii ca urmare a creşterii salariului minim brut începând cu anul 2021, aceștia au răspuns: 65,9% că nu vor efectua disponibilizări; 29,2% că vor realiza între 1 si 4 disponibilizări; 3% că vor disponibiliza între 5 și 10 salariați și 1,9% că vor disponibiliza peste 10 salariați.

Întrebați: “Considerați necesară păstrarea diferenţierii dintre salariaţii cu studii superioare şi cei fără studii superioare în privinţa salariului minim brut şi în anul 2021?”, antreprenorii au răspuns 54,4% DA și 45,6% NU.

La întrebarea ce a vizat dacă în anul 2020 au efectuat concedieri din cauza creşterii salariului minim, având în vedere şi efectele pandemiei COVID-19, respondenții au menționat: 78,9% că nu au efectuat disponibilizări; 16,8% că au efectuat între 1 și 4 disponibilizări; 2,4% au realizat peste 10 concedieri și 2% au realizat între 5 și 10 concedieri.

În cazul întrebării “În cât timp estimaţi, începând cu 1 ianuarie 2021, că veți reveni la numărul de salariaţi pe care l-ati avut înainte de pandemia COVID-19?”, aceștia au răspuns: 67,8% că nu este cazul, 19% că în mai mult de 1 an, 5,7% în maximum 1 an, 3,1% în maximum 6 luni, 3% în maximum 9 luni și 1,4% în maximum 3 luni.

Întrebați ce măsură consideră că trebuie luată pentru a creşte salariul minim brut pe ţară în anul 2021, antreprenorii au menționat: reducerea fiscalităţii pe forţa de muncă – 69%; păstrarea măsurilor suport (gen kurzarbeit, decontarea unui procent din salariu, sprijin pentru telemuncă) – 10,4%; creşterea investiţiilor – 9,4%; reducerea birocraţiei – 8%; altele (nu este momentul pentru creșterea salariului, reducerea salariilor bugetare, tăierea pensiilor speciale etc) – 3,2%.