Când rosteşti numele Florian Chelu Madeva spui sonet muzical, spui teatru, spui „Rock Filarmonica Oradea”. În prima zi de primăvară, de Ziua Internațională a Poeziei, artistul aniversează 70 de ani. Va sărbători astăzi pe scenă, la Sala Florica Ungur, unde va lansa sonetele muzicale: „Sonet românesc”, partea a 8-a, „Sonet – Avram Steuerman – Rodion”, „Sonet italian” – partea a 2-a.

Chelu Florian Madeva (1952.03.21, Oradea), prostheist şi logofonist. Este fiul Alecsandrinei, fiica Ecaterinei (n. Luchian) şi a lui Ionescu Ilie din judeţul lui Mihai Eminescu, Botoşani, şi al lui Gheorghe, din părinţii Rada şi Radu, de pe meleagurile lui Constantin Noica, judeţul Teleorman.

Florian Chelu l-a cunoscut pe Constantin Noica în 1978, având preocupări culturale şi filosofice, care ulterior au dovedit o mare importanţă în creaţia muzicală a sa. Noica s-a arătat foarte interesat de artistul Florian Chelu, atribuindu-i, într-un joc de cuvinte, apelativul Madeva, în scrisorile de corespondenţă, iar Noica semnându-se Medava. Ulterior, Constantin Noica i-a căsătorit pe Florian şi Iuliana în 1981, la 15 August. Tânărul chitarist este menționat și în „Jurnalul de la Păltiniș” al lui Gabriel Liiceanu.

Sub semnul „Rock Filarmonica Oradea”, sintagmă originală creată de Florian Chelu, s-au născut o serie de activităţi muzicale, culturale, istorice şi literare.

A activat în teatrul orădean din 1976 şi până în 2017, mai exact 41 de ani. Este licenţiat al Facultăţii de Muzică din Oradea. A realizat în 1993 primul Rock Simfonic din România şi în 1998 primul Rock Cameral din lume, an în care, pe 2 octombrie a susţinut un concert la Palatul Cotroceni. Organizează cu perseverenţă unicul rock comemorativ de pe mapamond, „Give peace a chance”, care a numărat până acum 26 de ediţii, dr şi Sonet bihorean, nicasian subintitulat „naţionalul fără universal este zoologie”.

[eadvert]

Editări şi realizări fonografice

A editat împreună cu fratele său Marin: Teatrul Iosif Vulcan, Alexandru Andriţoiu şi Vasile Spoială, trei volume Radu Enescu, şi, în premieră mondială, „Sonet, numai retrogradus”, coautor fiind fiica sa, Alexandrina. Partituri publicate: Sonet, W. Shakespeare, Ed. Primus, Oradea, 2009; Sonet, Louise Labé, trad. Veronica Porumbacu, Ed. Primus, Oradea, 2012; Sonet, antologie românească, Ed. Primus, Oradea, şase (6) tomuri, 2012-2016; Sonet, Michelangelo Buonarroti, Ed. Primus, Oradea, 2013; Sonet, din lirica poeţilor bihoreni, Ed. Primus, Oradea, 2014; Sonet, antologie de limbă italiană, traducere şi prefaţă C. D. Zeletin, Ed. Primus, Oradea, 2015; Partituri în lucru: Mihai Eminescu, Ion Barbu, Lucian Blaga, Gheorghe Pituţ, Iacopo da Lentini, Veronica Franco şi antologii franceze, engleze, spaniole etc.

Realizări fonografice: Mari melancolii şi aspre indignări, CD colectiv pe versurile lui Mihai Eminescu, care e primul rock-simfonic-coral fonografic din România, 2000; Colenda, tetralogie cuprinzând: Asemeni oglinzilor, E vremea colindelor, Când gheaţa se-ntinde, Colinde, colinde, 1997-2000; „Sonet, sau despre renaşterea sonetului european”, imprimare a concertului susţinut pe scena teatrului orădean la 3 octombrie 2002; Cele 10 chipuri ale colindei româneşti, exemplificări la cele 10 categorii ale sistemului tipologic al colindei româneşti (Monica Brătulescu), 2003; „Je regrette l’Europe, etern tâlhar de energii”, pe versuri de Arthur Rimbaud, 2004; Constantin Noica: Rugaţi-vă pentru fratele Alexandru, dramatizare după Constantin Noica, editor Societatea Română de Radiodifuziune, 2004; Sonet bihorean, CD colectiv pe versuri bihorene, 2005;

Tot la realizări fonografice amintim: Cel mire’ncântător, pe versuri de Iosif Vulcan (cu Gabriel Băruţa), operă care aduce în premieră absolută liedul „Dedicat lui Iosif Vulcan” de George Enescu, orchestraţia îi aparţine lui Florian Chelu Madeva, 1997-2007; Lali, creaţii ale muzicianului Boross Ludovic realizate de un grup de muzicieni bihoreni, 20062009; I am that I am, integrala sonetelor bardului William Shakespeare în interpretarea cântăreţului britanic David Luke Michael Bryan, 2009-2016; Luth compagnon, voce Alexandrina Chelu care semnează şi două melodii din cele 24 de sonete ale Louisei Labé. CD-uri în lucru: 01. Făr’ de tine n-am de spus nimică (Mihai Eminescu), 02. Din ceas dedus adâncul… (Ion Barbu), 03. Nu sunt zeu, dar ies curat (Lucian Blaga), 04. Antologia sonetului european etc. Mai pe scurt, în prezent, în anul 2022, la frumoasa vârstă de 70 de ani, a realizat 29 de volume și 13 CD-uri.

Prin Decretul nr. 439/6.11.2000, Preşedinţia României şi Ministerul Culturii din România i-au conferit lui Florian Chelu Madeva medalia comemorativă „150 de ani de la naşterea lui Mihai Eminescu” pentru contribuţia deosebită la promovarea operei eminesciene (vezi Monitorul Oficial al României, Anul XII, nr. 643, Luni, 11 Decembrie 2000) şi a fost onorat cu scrisori de recunoştinţă de Biblioteca Astra din Sibiu, în 2007 şi Universitatea de Arte „George Enescu” din Iaşi, în 2012.

Sonetul muzical

Această idee (sinalethism) a fost concepută datorită a doar două măsuri din Johann Sebastian Bach: măsurile 169 şi 170 ale fugii din Sonata a 3-a pentru vioară. La început a acţionat o conştiinţă probabil simplă (genialitate difuză, s-ar putea spune), iar trecerea anilor a dus la o „conştiinţă de sine”, spre a vorbi cu Hegel, care l-a rându-i însă a condus la un anume (alt) fel de „certitudine şi adevăr al raţiunii”, rămânând ca timpul să decidă în ce măsură este un produs real (întrupare) al spiritului.

Dacă sonetul este o formă de exprimare literară cu un istoric foarte bine conturat, şi dacă varii forme ale muzicii şi-au spus cuvântul întru vremi, de ce nu am arunca o piatră în lac: sonetul muzical? Afla-se-vor oare mai mult de zece înţelepţi pe-aproape? Albertus Secundus nu va fi lipsind în mod sigur de la un asemenea simpozion. Nu este însă exactitate aci, nu e adevăr, dar e liberă şi suverană adeverire, spune Constantin Noica Medava undeva în nenumitele sale „scrisori adresate unui tânăr învăţăcel”, obligându-ne astfel a colinda: „să creşti, grâule, frumos!”

Emil Cioran spunea că „dacă cineva datorează totul lui Bach, acesta este Dumnezeu”. Panseul său ne îndreptăţeşte să afirmăm în spirit sinlogistic că, de vreme ce datorează totul lui Bach, sonetul muzical este divinitate la rându-i.

De asemenea, merită menționată o realizare la nivel de capodoperă, primind recunoaștere internațională, pentru proiectul Shakespeare: Manfred Pfister and Jürgen Gutsch William Shakespeare’s Sonnets, for the First Time Globally Reprinted A Quatercentenary Anthology (with DVD). „Florian Chelu Madeva, din câte știm, este primul compozitor care a pus muzică toate cele 154 de sonete. El a încheiat acest proiect uimitor alături de cântărețul englez David Luke Michael Bryan, în anul 2009, și a produs până acum primele două CD-uri cu sonetele de la 1 la 25 și 26-50. Vor urma celelalte patru CD-uri audio acasă, cu compania sa de producție muzicală Rock Filarmonica Oradea din România. Mulțumim lui Florian Chelu pentru că ne-a lăsat cu generozitate să prezentăm prima ediție a minunatei sale lucrări.” – dovadă că Florian Chelu Madeva este primul compozitor din lume care pune muzica pe toate sonetele lui Shakespeare, toate având la bază o construcţie unică: două măsuri din Bach. Invenţia sa, sonetul muzical ca formă fixă muzicală, e construit prin similitudine cu sonetul literar, ca formă fixă literară.

„Mângâiaţi de dulceaţa acestei glorii, nu ne pasă de surghiun“ – Dante Alighieri. Fără dragoste de neam şi ţară, fără onoare şi multă muncă, toate aceste realizări de-a lungul anilor nu ar fi fost cu putinţă. Florian Chelu Madeva, alături de fiica Alexandrina Chelu şi soţia sa, Iuliana Chelu, îşi va face datoria faţă de ţară în continuare, aşa cum mărturiseşte, „prin artă, muzică, literatură şi promovarea istoriei adevărate a României”. La mulţi ani, maestre!