La Muzeul Ţării Crişurilor s-a deschis joi, 17 iulie, o expoziţie de excepţie. Intitulată „Nicolae Iorga – 150 de ani de la naștere (1871-2021). Nicolae Iorga și Transilvania”, expoziţie cuprinde piese din colecţia Iorga-Pippidi este formată din piese excepționale, care au fost pentru prima dată valorificate expozițional în anul aniversar 2021.

Evenimentul a fost organizat de Muzeul Național de Istorie a României (MNIR), în colaborare cu Muzeul Țării Crișurilor Oradea – Complex Muzeal, în cadrul programul estival Tipografia de idei | #hailamuzeu, ediția a III-a. Expoziția a fost curatoriată de dr. Cristina Păiușan, cercetător științific la Secția Istorie, și dr. Alexandru Bădescu, șeful Secției Evidența, Conservarea și Protecția Patrimoniului – Muzeul Național de Istorie a României. Amfitrion al vernisajului a fost dr. Florina Ciure, şefa secţiei de Istorie a muzeului orădean, inviat fiind şi colecţionarul Daniel Cosmin Obreja, care a împrumutat câteva piese spre prezentare în această expoziţie.

Expuse în premieră, după restaurare

Dr. Florina Ciure a amintit în debutul vernisajului că Muzeul Ţării Crişurilor – Complex Muzeal are o mai veche colaborare cu Muzeul Național de Istorie a României, chiar anul trecut fiind deschisă o altă expoziţie în colaborare cu MNIR , dedicată lui Alexandru Iona Cuza.

Şefa secţiei de Istorie a muzeului orădean a precizat că în expoziţia de la Oradea sunt expuse pentru prima dată, după restaurare: Ordinul Ferdinand I, în grad de Colan, primit de către istoric la 10 martie 1931, câteva scrisori ale reginei Maria trimise lui Nicolae Iorga, anul acesta aniversând 150 de ani de la nașterea reginei, corespondență primită de la personalități transilvănene, dar și documentul prin care Iuliu Maniu, președintele Partidului Național Țărănesc, a refuzat participarea la guvernul Iorga-Argetoianu în anul 1931. Majoritatea exponatelor au fost donate de către prof. dr. Andrei Pippidi, nepot al marelui istoric Nicolae Iorga, Muzeului Național de Istorie a României, devenind astfel parte a patrimoniului național.

O serie dintre exponate sunt legate de Bihor. Printre acestea, o fotografie de la vizita lui Iorga la Oradea pe data de 1 decembrie 1983, aflată în patrimoniul Muzeului Ţării Crişurilor, o scrisoare de felicitare a profesorilor Facultăţii de Drept „Regele Carol al II-lea” din Oradea adresată lui Nicolae Iorga la împlinirea vârstei de 60 de ani, dar şi o adresă trimisă de Liga Uniunii Naţionale, organizaţia Salonta, judeţul Bihor, trimisă lui Nicolae Iorga la 26 mai 1931, privind viaţa politică a oraşului.

Un deschizător de drumuri

După o scurtă prezentare a personalităţii şi activităţii lui Nicolae Iorga, a luat cuvântul curatorul dr. Cristina Păiușan, care a amintit în primul rând activitatea didactică a istoricului şi contribuţia sa importantă pe plan ştiinţific.

„Eu îmi închipui istoriografia românescă aşa, ca pe o scară, pe care urci pas cu pas. Iar o bucată din această scară este Nicolae Iorga şi tot ce a înseamnat opera lui. O minte ca a lui Nicolae Iorga apare o dată la câteva secole. De ce spun așa? El a fost un mare deschizător de drumuri şi a avut, pe lângă această genialitate, ceea ce destul de rar se întâlneşte în istoriografie, a avut o viziune asupra mersului universal al istoriei, ceea ce a fost foarte important”, a spus Cristina Păiușan, mărturisind bucuria pe care a avut-o atunci când a intrat în contact cu colecţia Iorga-Pippidi, care cuprinde piese excepționale, printre care actul de naștere al marelui istoric, actele de studii primare, gimnaziale și diplomele de licențiat și doctor, importante diplome de doctor honoris causa de la mari universități ale Europei, precum și brevetele, ordinele și medaliile primite de către Nicolae Iorga de-a lungul vieții, de la ordinele românești „Steaua României” și „Coroana României”, la cele străine: Ordinul Mântuitorului, în grad de Mare Cruce din Grecia, Ordinul Coroana Italiei, în grad de Mare Cruce sau Ordinul Vytautas cel Mare, în grad de Mare Cruce din Lituania.

Colecția cuprinde, de asemenea, documente și fotografii cu autograf primite de către marele istoric de la Familia Regală a României, de la personalități ale vieții culturale și politice din Europa și din țară.

„Ca om politic a avut bune şi rele, era puţin apreciat din păcate de ceilalţi oameni politici pentru că avea o naivitate care nu îţi este permisă în politică, dar a fost generos şi cinstit. De-a lungul vieţii a ajutat zeci de mii de oameni, a donat sute de mii de cărţi şi a fondat biblioteci şi centre culturale, a adunat bani pentru institute culturale”, a precizat curatorul.

Medalie donată muzeului

Colecţionarul Daniel Cosmin Obreja, după ce a trecut în revistă mai ales medaliile legate de personalităţi ale Transilvaniei, adr şi cele două distincţii foarte importante ale statului român: Ordinul Ferdinand I în grad de Colan, distincţie oferită lui Nicolae Iorga de către Carol al II-lea în 10 martie 1931 (au fost oferite doar şase exemplare, ordin acordat exclusiv participanţilor activi pentru Marea Unire), sau Ordinul Carol I în grad de Colan, distincţie oferită tot de Carol al II-lea , de data aceasta în 28 ianuarie 1938.

La finalul cuvântului său, colecţionarul a oferit ca donaţie Muzeului Ţării Crişurilor o medalie din 1890 cu Regina Elisabeta, o medalie rară făcută în Italia, dorind prin acest gest să fie un bun exemplu pentru comunitate, încurajând astfel pe toată lumea să facă donaţii muzeelor pentru a întregi patrimoniul naţional, iar pe tineri i-a îndemnat să păstreze tot ce au valoros în familie, să nu înstrăineze obiectele de valoare încercând să fie buni conservatori.

Vernisajul s-a încheiat cu un tur al expoziţiei oferit de curatorul Cristina Păiușan celor prezenţi. Publicul va putea vizita expoziția până în 9 noiembrie.