Timp de trei zile, la Oradea, comunitatea locală redescoperă frumusețea patrimoniului evreiesc prin conferinţe, expoziţii, muzică, spiritualitate. Evenimentele au debutat vineri, în Sinagoga Neologă Sion, zi intitulată „Ziua memoriei și a culturii”. În deschidere au luat cuvântul Robert Schorr, directorul Departamentului Cultură din cadrul Federației Comunităților Evreiești din România și al JCC Oradea, și Felix Koppelmann, președintele Comunității Evreilor din Oradea. Sub mottoul „Memoria evreiască, armonia din sufletul Oradei”, cei doi au amintit că Oradea este un oraş multiconfesional, un oraş al convieţuirii paşnice, iar aceste manifestări din cadrul Zilei Culturii Iudaice invită la cunoaşterea istoriei, trafdiţiilor şi culturii iudaice.

La deschidere au fost prezenţi subprefectul Emilian Pavel și deputatul Szabo Odon, care au subliniat faptul că avem un oraş european, cu un patrimoniu de excepţie, în care etniile de diferite culturi convieţuiesc în bună înţelegere, iar acest gen de manifestări le apropie şi mai tare.

Prima zi a continuat cu un concert sensibil şi plin de emoţie, în care Alexandrina Chelu-Schorr şi Florian Chelu Madeva au oferit celor prezenţi un recital de „sonete muzicale evreieşti” în care s-au regăsit versuri de Veronica Porumbacu, Nina Cassian, Maria Banuş, Max Blecher şi Avram Steuerman-Rodion.

„Dialog între tradiţie şi prezent”

Moderatorul momentelor culturale a fost dr. Raluca Lazarovici Vereș, cercetător independent, cofondator Editura Ratio et Revelatio, care a prezentat-o apoi pe tânăra artistă Evodia Gag (24 ani), care a expus lucrări semnificative pentru acest eveniment dedicat culturii iudaice, o călătorie spirituală pe pânză.

Evodia Gag, arădeancă prin naştere, mutată la Oradea, absolventă a Universităţii de Artă şi Design din Cluj-Napoca şi a École nationale supérieure d’arts de Paris-Cergy, „poartă în suflet iubirea pentru cultura evreiască şi pentru poporul evreu”, după cum a prezentat-o dr. Raluca Lazarovici Vereș. „Lucrările sale sunt expresia unei căutări interioare, o mărturisire prin culoare în care se-pletesc emoţia, simbolurile şi lumina. Arta sa îmbină figurativul realist cu profunzimea culturii evreieşti. Fiecare lucrare este o invitaţie la introspecţie, la înţelegerea rădăcinilor spirituale, un dialog între tradiţie şi prezent”.

Tânăra artistă a precizat că lucrările expuse au reprezentat lucrarea ei de licenţă: „Le-am lucrat cu mare drag şi recunoştinţă pentru tot ce înseamnă poporul evreu şi pentru frumuseţea pe care au adus-o lumii”.

A intervenit şi Paul Spitzer, secretarul Comunitații evreilor din Oradea, care a dorit să remarce faptul că aceste tablouri sunt o surpriză pentru comunitatea evreiască, cu teme care folosesc simbolistica din iudaism, cum este pictura legată de tallit, eșarfa tradițională evreiască de rugăciune, care reprezintă „sufletul şi sensul rugăciunii”. „Nu vă daţi seama cât de mare bucurie ne-aţi făcut nouă, evreilor practicanţi, să vedem aceste lucrări care, de fapt demonstrează prin simţământ că aţi înţeles sensul acestor lucruri”.

„Arheologia singurătății: Iudita Winkler”

După o scurtă pauză, întâlnirea a continuat cu conferința „Arheologia singurătății: Iudita Winkler (1925–1985)”, susţinută de dr. Mihaela Gligor de la Institutul de Istorie „George Barițiu“, Academia Română, Filiala Cluj Napoca. Personalitate dată oarecum uitării, Iudita Winkler o supravieţuitparea a Holocaustului, cercetător al Institutului de Istorie şi Arheologie din Cluj, arheolog de renume şi numismat recunoscut la nivel mondial.

Dr. Mihaela Gligor a reuşit să reconstituie viaţa şi activitatea cercetătoarei, apelând la arhivele lui Teodor Weisz.Printre documentele descoperite se numără şi o caracterizare pe care i-o face Iuditei Winkler renumitul istoric Constantin Daicoviciu, datată 17 februarie 1966. Acesta scrie: „Şi-a îndreptat cercetările şi specializarea spre numismatica antică, pe care a reuşit să şi-o însuşească. Datorită acestui interes şi a acestei specializări, a putut prezenta până acum peste 20 de studiim ai mici de o reală valoare ştiinţifică, privind circulaţia monetară în Dacia antică şi să-şi susţină disertaţia de doctorat. Dînsa continuă cercetările în domeniul numismaticii şi suntem convinşi că va putea produce lucrări importante pentru cunoaşterea trecutului patriei noastre”.

Urmează ca dr. Mihaela Gligor împreună cu dr. Raluca Lazarovici Vereș să publice anul viitor o carte dedicată vieţii cercetătoarei Iudita Winkler. „A fost o femeie extraordinară prin simplul fapt că a depăşit toate greutăţile pe care viaţa i le-a scos în cale, a avut o tenacitate ieşită din comun şi a dorit să facă şcoală şi nu oricum, ci să facă performanţă, ceea ce a şi făcut”, a încheiat dr. Mihaela Gligor.

„Arta 1900, expresie a modernităţii urbane”

Următoarea conferinţă a avut ca titlu „Arhitecți și comanditari evrei la Oradea. Arta 1900” şi a fost susţinută de dr. Raluca Lazarovici Vereș. A vorbit despre patrimoniul arhitectural evreiesc pentru că este „atât de neobişnuit de frumos”.

„Dincolo de faţadele frumoase pe care le vedem în fiecare zi, cu care aproape că ne-am obişnuit şi care din când în când mai ies la suprafaţă, sunt poveşti de viaţă adevărate, sunt oameni, sunt nişte visuri care nu sunt ale noastre. Sunt ale unor persoane care au existat, care au investit, care s-au dedicat, care s-au împlinit”, şi-a început prelegerea dr. Raluca Lazarovici Vereș.

Pe parcursul unei ore, a vorbit despre Oradea ca oraşul cu cea mai importantă şi mai activă comunitate evreiască din România şi despre evoluţia arhitecturii de la discreţia neoclasicului şi de la exuberanţa eclecticului, spre arhitectura „nouă” a Art Nouveau. În perioada 1900-1914, oraşul a fost dotat cu toate elementele urbane moderne. Şi-au adus contribuţia importanţi arhitecţi: Rimanóczy Kálmán tatăl şi fiul, fraţii József şi László Vágó, Komor Marcell şi Jakab Dezső, şi Ferenc Löbl.

Datorită lor şi a unor comanditari ca Miksa Moskovits, Moskovits Adolf, Stern Miklós, dr Kurlander Ede şi dr Adorjan Emil, Oradea se mândreşte acum cu edificii precum Palatul Vulturul Negru, Casa Darvas, Casele Adorjan, Palatul Ullman, Palatul Moskovits Miksa, Palatul Apollo, Palatul Primăriei sau Palatul Episcopiei Greco-Catolice.

„Arta 1900, ca expresie a modernităţii urbane, la Oradea, poartă marca prezenţei evreieşti, arhitecţii şi comanditarii evrei definind identitatea vizuală a oraşului”, spune în încheiere dr. Raluca Lazarovici Vereș, care îşi doreşte şi speră ca la un moment dat să apară şi în Oradea aşa numitele „stumbling stones” sau Stolpersteine, pietre mici proiectate de artistul Gunter Demnig, care sunt plasate în fața caselor din Germania locuite cândva de victimele Holocaustului, ca o modalitate de a le comemora și de a le onora.

După 35 de ani

Seara a continuat cu un eveniment de excepţie. Vineri seara, pentru prima oară după 35 de ani, la Sinagoga Neologă Sion a avut loc un serviciu divin: Maariv, Kabalat Șabat (primirea Șabatului), oficiat de cantorul Rezmuves Jehoshua Robert. Acesta a amintit că toate evenimentele au fost gândite pentru a avea acces liber publicul larg.

Ceremonialul a fost mai neobişnuit, datorită faptului că în mod normal oficiantul de cult, care este „trimisul poporului” stă în faţa Torei, rugându-se spre Răsărit, şi cu spatele la cei prezenţi în sinagogă. Dar fiind un moment special, cantorul a ţinut de data aceasta ceremonia în mijlocul publicului, cerându-şi scuze de la comunitatea evreiască pentru această derogare. „Evenimentul este organizat pentru a ne cunoaşte cei care nu au participat niciodată la Kabalat Șabat”.

Prima zi dedicată culturii iudaice s-a încheiat cu Oneg Șabat, un moment de spiritualitate, socializare și tradiții.

„Ziua spiritualității și a dialogului”

Sâmbătă a fost „Ziua spiritualității și a dialogului”, care a debutat cu un tur turistic ghidat „Oradea evreiască inedită”. S-a pornit de la Sinagoga Ortodoxă Aachvas Rheim, iar ghizi au fost Flavia Matei și arh. Cristian Pușcaș, de la Muzeul Istoriei Evreilor din Oradea.

La Sinagoga Mare de Rit Ortodox a avut loc serviciu divin Șaharit de Șabat, oficiant fiind cantorul Rezmuves Jehoshua Robert, cu participarea cantorilor Immanuel Zucker (Sinagoga Bethlen Tér, Budapesta) și Budai Miklós (Sinagoga Rumbach, Budapesta). S-au răspuns apoi întrebărilor celor prezenţi legate de iudaism și aspecte ale vieții evreiești.

Seara, la Sinagoga Neologă Sion a avut loc serviciu divin Havdala (despărțirea sacralității Șabatului de celelalte zile), ziua a doua încheindu-se cu concertul „Armonii din Sinagogă” susţinut de cantorii Immanuel Zucker & Budai Miklós, acompaniați de pianistul Neumark Zoltan (Ungaria), alături de Cantorul Rezmuves Jehoshua Robert (de la Sinagoga Mare de Rit Ortodox din Oradea).

„Ziua muzicii și a dansului”

Duminică, 7 septembrie, va fi „Ziua muzicii și a dansului”, Orădenii şi turiştii aflaţi în Oradea sunt invitaţi pe Promenada de pe Criș (lângă Sinagoga Neologă Sion) să asculte „Ritmuri evreiești de pe Criș” cu The Klezmer Band of JCC Oradea. „Vocea sufletului” se va auzi prin prestaţia Esther Adam Quartet (Israel & Ungaria), iar Ansamblul de dansuri evreiești și israeliene Or Neurim a Comunității Evreilor și JCC Oradea va încânta publicul cu „Israeli Dance Fever”.

Zilele Culturii Iudaice se vor încheia cu „Ecouri ale memoriei iudaice”, un concert susţinut de Judit Klein şi Haverim Klezmer Band (Ungaria).

Evenimentele din cele trei zile au fost organizate de: Comunitatea Evreilor din Oradea & JCC, Primăria Municipiului Oradea, Asociația pentru Promovarea Turismului din Oradea și Regiune (APTOR – Visit Oradea), Oradea Heritage, Federația Comunităților Evreiești din România – Cultul Mozaic.