Agenția de Dezvoltare Locală Oradea (ADLO) și firma Quartz Matrix din Iași, cu Inspectoratul Județean Școlar ca partener oficial, au lansat miercuri proiectul „ACCED – Copilul de azi, creatorul de mâine”.

În Sala Toscana de la Hotelul Ramada s-au întâlnit câteva sute de oameni – cadre didactice, reprezentanți ai firmelor de IT, politicieni, trimiși ai administrației locale sau șefi de instituții.

Mult mai importantă însă, a fost deloc subtila ciocnire dintre diferitele curente de opinie legate de procedul pedagogic. Unii au părăsit sala înverșunați și chiar mai convinși că metoda tradițională e sfântă și de neatins, singura structură de rezistență a sistemului de învățământ veșnic șubrezit. Ceilalți, către care au ajuns măcar frânturi din mesajul organizatorilor, e posibil că vor deveni furnizorii de modernitate în școlile orădene.

Constructiv…

Pe cât de volubil și sociabil în preambulul evenimentului – a pupat sute de obraji didactici și a strâns zeci de mâini directoral-profesorale, pe atât de dur a fost city-managerul Dacian Palladi în deschidere.

S-a referit, în debut, la cifrele coșului lunar pentru un trai decent în România, așa cum au fost ele livrate de Institutul de Cercetare a Calității Vieții – 2.552 lei pentru o persoană singură, 4.146 lei pentru un cuplu, 5.551 lei pentru un cuplu cu un copil respectiv 6.672 lei pentru un cuplu cu doi copii. A ridicat, apoi, o întrebarea „De câtă școală e nevoie pentru a asigura acesr coș minim?” și răspunsul și l-a dat singur – „nu știm”.

Asta după ce le-a adresat profesorilor un „nu vă chinuiți să răspundeți, nici voi habar nu aveți. Iar dacă credeți că știți, aveți o mare problemă și ar fi bine să luați o pauză din învățământ, doi ani sabatici”.

A ajuns, totuși, la concluzia că întrebarea importantă nu e de câtă școală e nevoie ci „De ce fel de școală avem nevoie?”.

„Și, vă rog, nu îmi răspundeți cu programe naționale, cu structuri școlare, cu cursuri de perfecționare și așa mai departe, că nu mă interesează. Știți de ce? Pentru că, în general, sistemul românesc o dă în bară. Când avem un abandon școlar de aproape 20% în clasa a VIII-a și nimeni nu zice nimic – și mă enervează că nu ieșiți în stradă și că nu aveți atitudine. Stați și dați meditații. Și aveți sindicate care vă trimit în concediu. Când mă uit la manualele de clasa a VI-a de matematică, făcute de niște minți și niște personalități sucite, niște bătuți în cap care nu au ce căuta acolo, iar voi nu ziceți nimic. Nu s-a revoltat unul dintre voi! În schimb băgați matematică până le ies perii copiilor”, a continuat omul primarului Ilie Bolojan, cu frustrarea părintelui care și-a petrecut seara anterioară făcând teme de casă cu copilul.

Și a ținut dăscălimea tot în „aprecieri” și „respecte”: „aveți nevoie de curaj. Felul cum arată sistemul de învățământ azi înseamnă că sunteți toți blegi. Vă dă legea libertate de 25% în construirea programelor școlare, nu am văzut nimic, nicărieri, toți sunteți niște blegi. Vă dă legea posibilitatea să faceți program diferit pentru studiu, să nu începeți la 8 ci la 9 sau 10 – nimeni, nimic, toți sunteți niște soldați disciplinați care vă uitați la salariul pe care îl luați și vă bucurați că puteți suplini cu meditații neimpozitate”.

Pe când și-a domolit Palladi tirada, o parte din profesori au constatat că trebuie să ajungă la ore în următoarele 10 minute…

Revoluție, dar cu măsură

Replica a venit de la inspectorul general școlar, Alin Novac Iuhas: „e bine să fii revoluționar dar atenție unde și când. Vă pot asigura că nu ne vom lua o pauză de doi ani, fiindcă nu o să aveți cu cine să vă instruiți oamenii de care aveți nevoie în parcurile industriale. Eu chiar vă spun că m-am simțit jignit de anumite afirmații”, a spus el.

S-a referit apoi la programele de digitalizare derulate de stat și la efectele lor în județ: în Bihor au fost „Internet în școala ta” – dotarea a 81 de școli cu aparatură IT și acces la internet gratis până-n 2020 dar și „Euro 200” – proiect care a facilitat achiziția de calculatoare pentru 5.000 de copii. „Suntem primul inspecotrat din țară care am implementat catalogul electronic”, a mai lăudat el evoluția digitalizării în Bihor.

Strict profesional

Revenind la un ton formal, managerul Quark Matrix Iași, Mihai Suchar a punctat targetul urmărit de companie pe partea educațională: „ne propunem și am inițiat demersurile pentru crearea unei rețele de profesori la nivel național, să creem centre de instruire digitală pentru profesori, în parteneriat cu inspectoratele școlare”.

„Sutem în a patra revoluție industrială și învățământul trebuie să se reinventeze. Prin introducerea roboților pe software se va disponibiliza o parte de resursă umană care va dezvolta alte activități. Oradea poate deveni un centru educațional împortant în zonă, are un număr semnificativ de școli în zona de preuniversitar și universități – poate atrage persoane tinere și educate. Oradea are puterea să devină lider regional”, a spus managerul.

Prăjiturele și pizza

Adrian Iordache, președintele asociației de părinți Colegiul Național Ferdinand I Bacău a înclinat balanța, din nou, spre partea celor care contestă rigiditatea metodelor pedagogice tradiționale și a cutumelor aferente.

Băcăuanul a relatat modul în care a luat ființă Asociația de Părinți de la Colegiul Național Ferdinand I, organizație care se implică în dezvoltarea de activități școlare asistate de tehniologia modernă.

„Părinții erau la butonul directorului, activați la nevoie. Directoarea de atunci ne-a rugat să strângem niște bani că la colegiul nostru va avea loc un eveniment cu scriitorii din regiune și nu sunt bani de pizza și prăjiturele”, relatează el, și spune că părinții prezenți au ridicat chestiunea „Ce treabă avem noi cu scriitorii?”.

Discuția s-a mutat de pe prăjiturele scriitorilor pe recompensarea olimpicilor și profesorii care i-a pregătit. În timp, s-a dezvoltat o asociație a părinților, care la început a avut sprijinul a 2% dintre cadrele didactice și oprobiul celorlalte. S-a scos fondul școlii, iar atragerea de fonduri s-a făcut de la companiile interesate să finanțeze.

A apărut la școala din Bacău Fondul Ferdinand, ReGala Ferdinand, laboratoare de informatică, elevi lectori, etc. „Fondul Ferdinand – o bancă la dispoziția Colegiului Național, care alocă bani pe proiecte și nu pe „ochi frumoși”. Au fost valorizate suplimentar proiectele susținute de profesori și elevi împreună.

ReGala Ferdinand e un eveniment anual în care acordăm premii cam de 700 – 800 de milioane, elevilor și profesorilor care au obținut rezultate nu doar la învățătură, premiem voluntariatul și inițiativa. Avem 16 cluburi de activități informale în liceu, finanțare în mod privat, nu din cotizații de la părinți. De la înființare și până acum, asociația părinților a câștigat sprijinul a 30% din profesorii colegiului”, a relatat Iordache.

În timp ce vorbitorul îi dădea înainte cu Revoluția Industrială 4.0 care ar trebui urmată de Educația 4.0 – cea în care profesorul nu mai predă cu spatele la tablă – a scăpat, în cerc restrâns, și o șoaptă din public: „ăștia sunt dintr-o realitate paralelă”.

Masa critică

I-a revenit Alinei Silaghi, directorul ADLO, să aducă auditoriul la sentimente mai bune. „Este un eveniment dedicat celor care ne-au ajutat să fim aici și să fim buni în ceea ce facem. Am avut dascăli excepționali”, a spus ea.

A punctat câteva coordonate din proiectul CRESC (Centrul Regional de Educație și Competențe), elaborat de ADLO în parteneriat cu două colegii tehnice și având drept obiectiv dezvoltarea unui pol de excelență în educație digitală și vocațională. A detaliat apoi contextul: ACCED se adresează în primul rând profesorilor pe care îi invită să ia contact cu tehnologia și să o folosească în predarea la clasă.

„Am vrea să creem o masă critică de profesori care să vrea să utilizeze platformele digitale în activitatea didactică”, explică Silaghi.

Pe termen scurt, deci, ideea ar fi să-i tenteze pe profesori cu noile „jucării” pe care să le utilizeze în relația cu elevii, poate chiar ca ustensile de predare. Pe termen lung, însă, succesul acestor pionieri în educație ar duce la o cotagiune generală a corpului didactic la modelele de predare asistate de tehnologie.