Acolo se află rezervaţia naturală cu ajutorul căreia primarul din Cărpinet, Gheorghe Ienciu, speră să revigoreze tradiţiile locului și să aducă turişti în zonă. Dincolo de faptul că e unică, rezervaţia de lauri atrage prin legenda locului care a fost proprietatea contelui Zselenky. Acesta îşi ascundea averea în poiana de lauri.

Mai, e luna în care înfloresc laurii. Odionioară ei încununau frunţile eroilor, ale oratorilor, ale poeţilor. Laurul e specific zonelor mediteraneene din Europa, dar creşte şi în Africa, ori America. În România, laurul vegetează într-un singur loc, la graniţa dintre Bihor şi Arad. Rezervaţia e ocrotită de Academia Română şi e revendicată, din perspectivă turistică, atât de comunitatea din Cărpinet, cât şi de cea din comuna Zimbru Arad. Natura a fost într-adevăr generoasă cu zona Cărpinet.

Rezervaţia de lauri, Izbucul de la Călugări, Peştera Câmpenească, Tăul lui Ghib sunt doar câteva dintre punctele de atracţie. Proiectul de promovare al comunei, „Cărpinet -tradiţia satului românesc”, se axează pe promovarea localităţii prin olari, vărari, dar şi prin rezervaţia de lauri. Primarul de Cărpinet Gheorghe Ienciu, autorul acestui proiect a acceptat chiar să fie ghid într-un documentar ce avea ca subiect poiana de lauri. Această zonă protejată, cu suprafaţa de 32,2 ha are aspect natural, sălbatic şi relativ nealterat.

 

Comoara grofului

Legenda spune că atunci când barbarii îi atacau, localnicii îşi ascundeau toată agoniseala în pâlcul des de laur. O altă legendă vorbeşte despre groful Zselinski, care ar fi adus acest arbust nu doar pentru a impresiona localnicii, ci şi pentru a-şi marca locul unde îşi ascundea partea tezaurizată din avere. Groful Zselinki pare să fi trăit o poveste de dragoste cu arhiducesa Maria Ana Ferdinanda de Habsburg, fiica împăratului Leopold al II-lea. Aceasta s-ar fi adăpostit la contele maghiar deoarece, zona, îi oferea aerul curat de care avea nevoie pentru boala ei de plămâni.

Rezervaţia botanică a fost pusă sub ocrotire oficială pentru prima dată în anul 1938 , se arată în documentarul „Rezervaţia de lauri” de pe carpinet.ro. „La rezervația de lauri se poate ajunge pe drumul național DN 76 care străbate comuna Carpinet, înspre localitatea Izbuc. Se continuă drumul forestier Izbuc-Valea Ponoarei, după care se înaintează spre Cantonul Silvic Ponoraş. De la Cantonul Silvic mergi pe drumul forestier Valea Lustiului sau pe DN 79A”, explică primarul de Cărpinet Gheorghe Ienciu.

Călătorul pătrunde astfel într-o pădure de fag unde poate fi admirată o poiană de lauri alături de alte exemplare precum: paltinul, cireşul şi carpenul. Rezervaţia naturală „Dosul Laurului” oferă turistului prilejul vizionării unui peisaj pitoresc unde este protejat şi conservat atât ecosistemul cât şi diversitatea biologică, creând o atmosferă prielnică pentru drumeţii şi recreere.

Dealurile din jur, cu păduri dese, creează un fond verde odihnitor, susurul apei prăvălite peste pragurile de piatră face să vibreze liniştea din jur şi să rămână statornică doar coama munţilor Codru-Moma, spre care înaintând, se ajunge la întâlnirea cu frunzele de laur.

Trebuie reținut că acest loc este punctul cel mai nordic al ariei lui mediteraneene și cel
mai estic al ariei lui atlantice. Arbustul şi-a aflat aici un mediu favorabil de dezvoltare. El atinge înălţimi de la doi la cinci metri. Creşte sub formă de tufe, creând desişuri greu de pătruns”, se arată în documentarul în care primarul Gheorghe Ienciu este ghidul echipei de televiziune.

Rezervaţia de lauri, unică în România, atrage tot mai mult atenţia turiştilor care regăsesc în această biodiversitate un loc important de recreere, educare şi turism. Ea a fost menţionată la sfârsitul secolului XIX de botanistul Simonkai Lajos. A fost declarată monument al naturii şi pusă sub protecţia legii prin Jurnalul Consiliului de Miniștrii nr. 645/1938, după ce proprietatea a fost cumpărată de statul român.

Suprafaţa ocupată cu laur este încadrată ca „monument al naturii”, cu regim de conservare totală. De la grecii antici s-a păstrat obiceiul de a premia învingătorii cu cununi de laur, dar planta este folosită și pentru tratarea unor afecțiuni precum anumite infecții, reumatismul sau laringita.

„Atât munții din apropiere cât și copacii bătrâni pe care o înconjoară, asigură laurilor o climă continental-moderată pe tot parcursul anului. Este destul de blândă iarna dar răcoroasă și umedă în timpul verii, potrivită pentru conservarea acestei specii”, explică primarul de Cărpinet.