Liderii maghiari „izolează” îndemnul

Pe considerentul că liderii maghiari cunosc mai bine problematica atacată în Jurnalul salontan, am solicitat comentarii în acest sens. Iată-le:

„Am mama româncă”

Csomortanyi Istvan, secretarul Partidului Popular Maghiar din Transilvania – PPMT Bihor: „Provin dintr-o familie mixtă, mama îmi este româncă şi aceasta spune multe. Nu cunosc detaliat articolul din Jurnalul salontan. Cert este că, în ultimii 20 de ani, comunitatea maghiară scade în mod drastic şi dramatic. Aceasta este o problemă care ne preocupă dar care nu se rezolvă îndemnând la auto-izolare. Şi nu e bine să te bagi în viaţa personală a oamenilor. Prieteniile şi iubirile ţi le aduce viaţa. Sunt de acord însă că trebuie gândită problema instituţiilor de cultură şi învăţământ, PPMT fiind pentru autonomie, nu pentru segregare. Segregarea e o prostie şi e imposibilă, fiindcă oricum ne întâlnim şi avem relaţii de prietenie”.

„Dragostea nu se impune”

Todor Albert, director al Filarmonicii Oradea, fost subprefect şi fost primar al Salontei: „Anonima aceea nu este relevantă, este o înflăcărare nesăbuită. Ca primar, am ţinut la echilibru, nu m-am hazardat la declaraţii care nu-şi au rostul într-o comunitate mixtă. Am – har Domnului – destui prieteni de mai multe naţionalităţi. Dragostea nu poate fi impusă, fiindcă este un simţământ prea tare, pe care nu-l poate învinge nicio discuţie. Nici nu mi-am pus problema ca la copiii mei să trasez astfel de sarcini”.

Cuplul mixt ca plus-valoare

Deputatul Szabó Ödön, preşedinte executiv al UDMR Bihor: „Articolul din Jurnalul salontan e un ecou al unui articol provocat în Baia Mare de un studiu sociologic. Astfel, după un studiu pe mai mulţi ani din Maramureş, s-a constatat că, în cazul căsătoriilor mixte, o bună parte din copii nu mai revendică şi cultura maghiară, ca apartenenţă. Practic, soţul de etnie minoritară acceptă tacit ca copilul să se îndrepte pe cultura majoritară. Ca atare, a apărut un îndemn al preoţilor băimăreni bazat pe observaţia că mariajul mixt duce spre o asimilare, nu spre o păstrare a identităţii minoritare.

Eu văd rezolvarea la acest fenomen printr-un altfel de îndemn. Şi anume ca dubla identitate a copiilor din căsătoriile mixte să fie privită ca o plus-valoare. Adevărata relaţionare din cuplu înseamnă ca pe lângă iubire să existe şi toleranţa identităţii celui de lângă tine. Când ai un soţ sau o soţie maghiară înseamnă că ai ştiut cu cine te căsătoreşti. Şi atunci nu are de ce să-mi fie teamă că urmaşii pot fi cunoscători ai ambelor limbi şi culturi. Dar e nevoie de educare în acest sens, fiindcă există zone de intoleranţă din ambele direcţii. Nu trebuie privit cu suspiciune pe cel care cunoaşte două limbi. Din păcate, şi acum, unii români nu cred că poţi fi cetăţean corect şi cinstit dacă ai altă limbă maternă.

La fel, o gândire mai puţin europeană au şi maghiarii care cred că nu poţi fi bun maghiar dacă eşti cetăţean român. Eu întotdeauna am spus că aceste realităţi nu se exclud. Trebuie doar să ai un intelect deschis, să cunoşti valorile fiecăruia. Şi pe 15 martie am subliniat că maghiarilor din Ardeal li se cere fidelitate din ambele ţări, deşi un bărbat îşi iubeşte şi mama şi soţia, fără a fi pus să aleagă între ele. Într-un fel îţi iubeşti propria naţie şi într-alt fel îţi iubeşti comunitatea”.

Cseke nu comentează

Deputatul Cseke Attila a evitat să-şi formuleze o opinie în privinţa îndemnurilor la segregare etnică, venită din paginile ziarului de limbă maghiară din Salonta. Parlamentarul susţine că nu a citit articolul şi nu cunoaşte despre ce este vorba. Mai mult, Cseke ia în calcul inclusiv posibilitatea ca interpretarea la segregare etnică să nu fie cea reală. „Nu am niciun comentariu. Poate că aşa se interpretează, că e segregare, dar poate nu e”, s-a mulţumit a spune Cseke. Întrebat cum se raportează, ca principiu, la problema prieteniilor interpersonale între cetăţeni de diferită etnie, dar şi faţă de căsătoriile mixte, Cseke ne-a răspuns astfel: „Nu răspund la un principiu ce poate fi transpus la un caz concret”.

Excepţie, Tokes Laszlo

O notă aparte a făcut Tokes Laszlo, care a făcut declaraţii publice pe 5 martie referindu-se la „persecuţiile autorităţilor” împotriva iniţiatorilor «Új Kiáltó Szó» de la Baia Mare, manifestul preluat luna trecută în Jurnal salontan.

Nu au putut fi contactaţi, marti, preşedintele UDMR Bihor, Kiss Alexandru, primarul de Salonta, Torok Laszlo, senatorul UDMR, Biro Rozalia, europarlamentarul Tokes Laszlo, vicepreşedintele PPMT, Szilagyi Zsolt şi liderul grupului UDMR din Consiliul Local Oradea, Pasztor Sandor.