Locul I la „Cultură și civilizație în România”

Elevii Liceului Teoretic „Onisifor Ghibu” din Oradea au obținut locul I la etapa națională a Concursului „Cultură și civilizație în România”. Competiția, cu caracter interdisciplinar (Limba română, Istorie, Științe Socio-Umane și Religie), s-a adresat elevilor din ciclul liceal.

Concursul s-a desfășurat pe trei secţiuni: Studiu privind particularităţi etnografice/etnologice şi lingvistice locale, Studiu privind mentalităţi culturale şi cercetare sociologică, și Monografii istorice locale.

Echipajul alcătuit din elevii de la Liceul „Ghibu” a reprezentat județul Bihor la această etapă a competiției. Liceenii au trecut cu brio cele două probe ale concursului – teoretică și practică.

La proba teoretică, elevii au pregătit un portofoliu care a cuprins prezentarea scrisă din perspectiva teoretică a temei alese: analiza istorică, lingvistică, etnografică, sociologică, religioasă, cu evidenţierea aspectelor de interculturalitate, iar la proba practică au ilustrat tema aleasă, respectiv prezentarea proiectului de conservare.

Dacă anul trecut liceenii de la „Ghibu” s-au clasat pe locul I la secțiunea „Monografii istorice locale”, în acest an ei s-au axat pe particularitățile etnografice, etnologice și lingvistice ale Văii Negre de Jos din județul nostru. Iar alegerea s-a dovedit a fi una potrivită, dovadă și locul I pe care l-au obținut. Ei au concurat cu alți 141 de elevi din toate județele țării.
Elevii au fost coordonați de profesorii Cosmin Bogdan (Religie și Istorie) și Lilla Sandor (Socio-Umane).
La acest concurs, pe lângă partea teoretică, elevii au demonstrat ce au făcut concret ca să păstreze, ca să conserve, să promoveze acele obiective de patrimoniu pe care și le-au ales.

„Locul I ne-a fost adus și de ce am realizat pe partea de conservare. În cazul bisericilor de lemn, am scos acel album a cărui lansare a avut loc în prezența episcopului Sofronie Drincec și a directoului Muzeului Țării Crișurilor, Aurel Chiriac. Iar la al doilea proiect am făcut ateliere de lucru, inclusiv cu elevi și profesori străini, care au fost la noi printr-un proiect ERASMUS, și prin expoziții la Muzeul din Beiuș”, a arătat prof. Lilla Sandor, coordonatorul elevilor.

Experiențe unice

Elevii au avut parte de experiențe unice și au cunoscut noi valori culturale, tradiții, obiceiuri, îndeletniciri, credințe și simboluri românești împărtășite de-a lungul generațiilor.

„Pentru mine a fost o experiență nouă. Pe lângă participarea propriu-zisă, eu am și cântat – două melodii din satul Valea Neagră de Jos (o doină și o melodie mai mișcată)”, a relatat Romina Suciu, elevă în clasa a IX-a C la Liceul „Onisifor Ghibu”.
„Apreciez că acest concurs se focusează și pe activități extrașcolare. Am interpretat rolul unui meșter popular. Dacă anul trecut am fost constructor de biserici, în acest an am construit «spete», adică o parte a războiului de țesut”, a dezvăluit elevul Raul Bejinaru.
Acesta a deprins tehnica specială a realizării spetelor de la un meșter popular din Valea Neagră de Jos.

Ucenic

„M-a învățat un fost meșter popular de acolo, printre ultimii din zonă, domnul Augustin Tirla. El ne-a arătat particularitățile acestei tehnici de realizare a spetelor. Am fost ucenicul lui”, a mai spus Raul Bejinaru.

Și pentru George Pojega, din clasa a XII-a A, acesta a fost primul concurs la care a luat parte. Pentru el a fost extraordinar să reproducă ceea ce au reușit strămoșii noștri să realizeze din lemn.

„Având bunici în zona Beiușului, eu am propus să realizăm o biserică de lemn. Ne-am dus să ne întâlnim cu meșterii. De la ei am învățat cum s-a realizat lăcașul vechi de cult. Nu am făcut decât să respectăm tradiția locului, explicând juriului cât de greu a fost să construiești o biserică atunci. Mi se pare fascinant cum au gândit oamenii arhitectura pe vremea aceea. Mă gândesc cum s-ar putea construi astăzi o biserică uzând de tehnologia de acum. Este mult mai ușor astăzi și mult mai rapid”, este de părere George Pojega.

Andrei Oros a avut rolul de a coordona echipa. Practic, el a a fost implicat în tot ceea ce era nevoie – de la lucrarea digitală până la achiziția de materiale și construcția propriu-zisă.

„Am participat din plăcerea de a mă implica sau a face proiecte noi. Astfel, am descoperit etnografia județului nostru, atât de frumoasă, atât de complexă! A fost dragoste la prima vedere”, a spus Oros.

Profesorul Cosmin Bogdan a arătat că pregătirile pentru concurs au început în urmă cu patru ani.

„Nu este o pregătire de ieri, de azi, ci una constantă. Pentru că interesul nostru este să-i ducem spre ceva anume, nu să ajungă undeva anume. Unde vor ajunge ei în viitor, e treaba lor. Dar să le deschidem niște uși spre istoria românească, spre cultura românească tradițională, spre valori care sunt date la o parte, ține de noi”, a declarat prof. Cosmin Bogdan.