Cartierul Ceyrat, un soi de „Luceafărul”, pe care primarul Ilie Bolojan şi l-a asumat ca proiect de blazon, ar putea rămâne fără o bucată de teren de 7.800 mp, din cele opt hectare care îi sunt alocate. Parcela este disputată într-un proces între Comisia de Aplicare a Legii Fondului Funciar şi solicitanta Ianceu Floare. Doar că aceasta ar fi înstrăinat drepturile asupra terenului de retrocedat, către Lucian Mihai Şerfezi şi Ruse Anca, pentru câte 5.000 de euro. Ce şanse are procesul? Solicitanta a obţinut câteva victorii în instanţă. Acum, funcţionarii Primăriei mizează pe Legea 165/2013, care dă doar „puncte” celor care înstrăinează drepturile care li se cuvin în baza legislaţiei de restituire a proprietăţilor.

Prevenţie

Între cei care au cerut retrocedarea bunurilor naţionalizate şi administraţia locală a existat mereu un soi de scărmăneală. Primăria a dus o politică activă de identificare a terenurilor şi introducerea acestora în domeniul public al oraşului, de unde nu se mai pot înstrăina. Asta în paguba celor care au cerut retrocedări, de bună-credinţă sau „băieţi deştepţi”.

Comisia de aplicare a Legii fondului funciar a rămas, deci, fără prea mult teren de distribuit solicitanţilor şi a crescut nemulţumirea celor care s-au văzut cu cererile de retrocedare depuse degeaba. Cei mai agresivi dintre ei sunt, îndeobşte, aşa-numiţii samsari imobiliari. Cei care au intrat în posesia drepturilor asupra bunurilor revendicate, plătindu-le celor în drept sume derizorii.

În acest şablon se înscrie şi situaţia parcelei care blochează proiectul Ceyrat. Terenul fostei pepiniere din actuala stradă Ceyrat, proprietatea privată a statului, a fost introdus în domeniul public printr-o hotărâre a Consiliului Local (HCL) din 2006.

Cartier model

Cristian Popescu, directorul adjunct al Direcţiei Patrimoniului Imobiliar, spune că terenul cerut pentru retrocedare de Ienceu se afă sub fostul CET II. În aceste condiţii s-a trecut la căutarea altor terenuri, şi aşa s-a ajuns la cel din fosta pepinieră. În 2012, Ienceu a început un proces pentru anularea HCL. „Am pierdut procesul pentru anularea HCL şi decizia s-a menţinut până la Curtea de Apel”, spune Popescu.

Între timp, în 2015, „Luceafărul” imobiliar al lui Bolojan ajunsese deja în faza primelor caiete de sarcini. S-au licitat şi s-au atribuit primele două etape de execuţie. „Acest cartier ar urma să fie un exemplu de cum ar trebui să se construiască blocuri, să se facă dezvoltări imobiliare în Oradea, în anii următori: blocurile sunt amplasate aerisit, pentru fiecare apartament există un loc de parcare, există spaţii verzi şi locuri de joacă, rasteluri de biciclete, incinte de colectare a deşeurilor. Evităm situaţia construcţiilor din ultimii ani, cu inconvenientul aglomerării blocurilor noi sau cu implantarea lor în zone de case”, spunea primarul.

Primăria transmitea că ansamblul urma să cuprindă şase tronsoane de locuinţe colective tip ANL, cu 180 apartamente, şi 20 de tronsoane locuinţe colective cu un total de 728 apartamente, de tip garsonieră, respectiv cu 1, 2 şi 3 camere. În plus, proiectul prevede spaţii comerciale, parcări, puncte de colectare deşeuri selective, zone verzi publice de cartier şi zone verzi private de cartier, locuri de joacă pentru copii.

Nicio vorbă, la vremea aceea, despre faptul că proiectul ar suferi sub aspectul proprietăţii terenului. Asta până la începutul acestui an, când Bolojan a declarat că o parte din teren ar fi ţinta „samsarilor”, „a băieţilor deştepţi”, care vânează părzi ieftine din terenul oraşului. Primarul s-a arătat încrezător, însă, că în curând se va termina şi războiul retrocedărilor.

De ce a pornit Primăria proiectul Ceyrat, deşi ştia de conflictul pentru teren? „Primăria era proprietar pe teren, solicitanţii nu aveau nicio şansă în instanţă”, insistă Popescu. Realitatea din teren şi blocarea proiectului îl cam contrazic, însă.

În derulare

Primăria a licitat deja două dintre parcelele cartierului, iar lucrările au şi început la două dintre blocuri. De asemenea, s-au aprobat investiţiile în aducerea utilităţilor pe terenul din zona Peţa şi cele pentru amenajarea de drumuri de acces spre noua zonă rezidenţială. Parcela în dispută este situată la stradă, fapt care blochează execuţia câtorva dintre blocurile prevăzute în proiect.

Pentru puncte

Primăria, prin Direcţia Patrimoniului Imobiliar, a pornit un nou proces în această cauză, marşând pe o prevedere legală emisă în vremea Guvernului Ponta. „Între timp, am identificat faptul că terenul a făcut obiectul unei înstrăinări”, spune Popescu. Conform datelor pe care le deţine, Ianceu a semnat la notar acte prin care s-a angajat ferm să vândă terenul la care avea dreptul şi admitea că i s-au achitat câte 5.000 de euro din partea fiecărui individ care se angaja ferm să-l cumpere.

Popescu invocă textul Legii 165/2013: „În situaţia în care titularul a înstrăinat drepturile care i se cuvin potrivit legilor de restituire a proprietăţii, singura măsură reparatorie care se acordă este compensarea prin puncte, potrivit art. 24 alin. 2,3 şi 4”.

Procesul are termen în data de 8 februarie.