George Tiutin s-a născut la Talpoş, în Bihor, în 6 mai 1935. A absolvit în 1963 Institutul „Nicolae Grigorescu” din Bucureşti, Facultatea de Arte decorative, avându-i ca profesori pe remarcabilii sculptori Mac Constantinescu şi Zoe Băicoianu.

Între anii 1968 – 2009 George Tiutin realizează, singur sau participând în colective de artişti, o substanţială operă de artă murală şi decorativă în ansambluri turistice sau rezidenţiale din Olimp, Neptun, Sinaia, Bucureşti, Snagov.

Remarcabile pentru amploarea explorărilor artistice sunt expoziţiile autorului din 1971: Bucureşti şi Linköping, Suedia, 1981, Bucureşti şi Malmö, Suedia şi 2012, Palatele Brâncoveneşti, Mogoşoaia, unde a expus instalaţia ceramică intitulată „Pământ şi Comos”. George Tiutin este iniţiatorul Simpozionului de ceramică de la Medgidia.

A fost membru al UAP din 1965, la secţiunea arte decorative. Lucrările sale sunt expuse în muzee şi colecţii private din lume, de la Stockholm la Tokyo, trecând prin Belgrad şi Bucureşti. Artistul a decedat la Bucureşti în 26 decembrie 2013, la vârsta de 78 de ani.

Eva Lazăr a recuperat lucrările ceramistului George Tiutin din atelierul acestuia de la Bucureşti. A donat 58 de lucrări Muzeului Ţării Crişurilor pentru ca acestea să poată fi admirate de cât mai multă lume. Piesele au fost incluse în expoziția „Patrimoniu recuperat. Obiecte nou intrate în colecțiile Muzeului Țării Crișurilor (2020-2023)”, care va putea fi vizitată până în 12 noiembrie.

[eadvert]

„Am avut anul acesta şansa unei donaţii excepţionale făcute de doamna Eva Lazăr cu lucrările colegului nostru George Tiutin, un personaj cu o viziune cosmică, cu o viziune a formelor materiale şi a materialelor cu care lucrează deosebit de speciale, totul pornind de la o formă rotundă şi de la elemente de tip arhaic, în acelaşi timp cu o sensibilitate pentru modul de prelucrare a ceramicii, a emailului şi mai ales a formelor pe care dânsul le pune în asociere una cu cealaltă”, a spus la vernisaj Cornel Abrudan, şeful Secţiei Artă a Muzeului Ţării Crişurilor.

„O şlefuire spirituală”

Artistul George Tiutin spunea că ceramica nu se poate face fără un dialog cu pământul şi cu civilizaţia universal umană. Deseori „pământul” însemna pentru ceramist argila albă de Vadu Crişului. Când crea, spunea că avea un sentiment de mare bucurie, să aibă în mâini bulgărele de lut şi să modeleze din el „ceva care să nu îl supere, ceva care să îi placă”. Aprecia infinita varietate a ceramicii româneşti, pornind de la cultura Hamangia, ceramica de Cucuteni, până la diferitele centre de olărit.

„La prima vedere s-ar putea crede că lucrările mele sunt simple pietre, dar am făcut distincţie între şlefuirea pietrelor de natură şi gestul mâinii care modelează obiectul, care mângâie, rotunjeşte bulgărele de lut, ajutată fiind de roata olarului. Am dorit o şlefuire spirituală”, spunea George Tiutin. Artistul mărturisea că prin lucrările sale a dorit să aducă un elogiu ceramicii româneşti şi semenilor săi bucurie.

Cer şi pământ în creaţia lui George Tiutin. „Abordarea temelor celeste şi telurice, secretele profesionale care ţin de compoziţie, regim de ardere, paşi tehnologici şi mai ales lexicul de semne astrale, uneori zodiacale, îl recomandă pe George Tiutin drept un artist racordat deopotrivă la Axa Lumii şi la vibraţia universală. Formele sferice, elipsoidale, întotdeauna închise, realizate din materiale şi prin procedee diverse, reprezintă forma exemplară la care a ajuns maestrul”, scria Mihai Plămădeală, istoric de artă.

După închiderea expoziţiei „Patrimoniu recuperat”, o parte din lucrările lui George Tiutin vor intra în expoziţia de bază a Secţiei Artă a Muzeului Ţării Crişurilor, iar o parte în depozit, pentru viitoare expoziţii temporare.