Potrivit informațiilor postate de demnitar pe pagina sa de socializare, lucrările pe tronsoanele dintre Cluj-Napoca – Aghireș și Aghireș – Poieni, pe o distanță de 65 de kilometri de cale ferată dublă, au ajuns la un stadiu fizic de execuție de aproximativ 70%. Cosma susține că terasamentele, podurile, podețele, lucrările hidrotehnice și consolidările sunt aproape finalizate. Pe unul dintre firele de circulație șina a fost deja montată integral, iar pe al doilea fir au fost instalate primul strat de piatră spartă și traversele pe aproximativ 30 de kilometri. În perioada următoare, pe șantier urmează să ajungă din Italia garniturile cu restul de șină necesară pentru continuarea lucrărilor. Totodată, zilnic sunt transportate pe șantier sute de tone de piatră spartă de la Poieni și Ilva Mică, precum și traverse produse la Aiud și Buzău. În paralel, continuă lucrările de electrificare, instalarea sistemelor de semnalizare și siguranță, dar și modernizarea stațiilor și punctelor de oprire.

„Am fost pe șantierele dintre Cluj și Poieni, unde cei 65 de kilometri de cale ferată dublă au ajuns la un stadiu fizic de execuție de aproximativ 70%. Terasamentele, podurile, podețele, lucrările hidrotehnice și consolidările sunt aproape finalizate. Pe un fir de circulație avem deja șina montată de la un capăt la celălalt al tronsoanelor, iar pe al doilea fir au fost instalate primul strat de piatră spartă și traversele pe aproximativ 30 de kilometri. În următoarele săptămâni vor ajunge din Italia trenurile cu restul de șină necesară. În fiecare zi intră pe șantier sute de tone de piatră spartă de la Poieni și Ilva Mică, precum și traverse produse la Aiud și Buzău. Se lucrează intens și la electrificarea liniei, sistemele de semnalizare și siguranță, stațiile și punctele de oprire.” a scris secretarul de stat în MT.

Potrivit lui Horațiu Cosma, există șanse că cele două sectoare finanțate prin PNRR vor atinge jalonul european stabilit pentru luna august, respectiv montarea pachetului șină–traversă pe 90% din lungimea proiectelor. În același timp, autoritățile poartă discuții pentru mutarea finanțării acestor sectoare din componenta de împrumut în cea de grant a PNRR, cu scopul de a crește absorbția fondurilor europene nerambursabile.

„Așa cum arată lucrurile astăzi, suntem foarte optimiști că aceste două sectoare finanțate prin PNRR vor atinge jalonul european din luna august: montarea pachetului șină–traversă pe 90% din lungimea proiectelor. În paralel, purtăm discuții avansate la nivel guvernamental pentru mutarea acestor sectoare de pe componenta de împrumut pe cea de grant a PNRR, astfel încât România să maximizeze absorbția fondurilor europene nerambursabile.” se mai precizează în postarea lui Horațiu Cosma.

Secretarul de stat subliniază însă că obiectivul principal rămâne reluarea circulației trenurilor de călători și marfă pe această rută. Conform estimărilor prezentate, în anul 2027 trenurile ar trebui să circule din nou pe linia Cluj–Oradea, inclusiv pe segmentul care va fi integrat în viitorul tren metropolitan al municipiului Cluj-Napoca. Pentru finalizarea proiectului mai sunt necesare exproprieri suplimentare, relocări de utilități, în special în zona Tăietura Turcului din Cluj, precum și revizuirea acordului de mediu pentru anumite ajustări tehnice. De asemenea, trebuie aprobate modificările contractuale necesare pentru finalizarea și decontarea lucrărilor.

AFER luat în vizor de Ministerul Transporturilor Horațiu Cosma atrage atenția și asupra dificultăților generate de procedurile Autorității Feroviare Române (AFER), pe care le consideră excesiv de birocratice și imprevizibile. Acesta afirmă că numeroși constructori reclamă întârzieri și costuri suplimentare cauzate de procesul de autorizare și certificare, ajungându-se în unele situații la blocaje administrative pentru activități simple din cadrul șantierelor.

„În ultimii ani, constructorii reclamă tot mai frecvent proceduri excesiv de greoaie, birocratice și lipsite de predictibilitate, care întârzie șantierele și cresc costurile. S-a ajuns la situații absurde: firme cu experiență de zeci de ani nu pot asfalta un peron de cale ferată pentru că nu sunt „AFER-izate”. Muncitori specializați nu pot monta schele în stațiile feroviare, fiindcă nu sunt ”AFER-izați”. Sau balastul utilizat în orice alt tip de construcție de pe lumea asta, nu poate fi folosit în fundația căii ferate până nu e, ghiciți voi, exact, până nu e ”AFER-izat”. Siguranța feroviară este esențială și nu poate fi negociată. Dar ea nu trebuie transformată într-o justificare pentru birocratizarea excesivă, forme fără fond și pentru extinderea fără sens a unor proceduri care blochează investițiile. Nu putem accepta că acel 0,5% facturat de AFER să se extindă în mod absurd până și la metaforica ”cabină a paznicului de șantier”. Vom iniția la Ministerul Transporturilor o analiză serioasă a acestor practici, astfel încât să existe un echilibru corect între siguranță, eficiență și bun-simț administrativ.” a mai scris Horațiu Cosma.