Managerul Muzeului Ţării Crişurilor – Complex Muzeal, istoricul Gabriel Moisa, a prezentat raportul de activitate pe 2025 al instituţiei, evidenţiind faptulcă au crescut numprul pieselor de patrimoniu, numărul vizitatorilor, al activităţilor culturale, iar aproape 50% din venituri sunt acoperite de venituri proprii şi excendent.

În deschiderea conferinţei de presă, Horea Abrudan, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Bihor a aminit faptul că rolul muzeului în comunitatea bihoreană este esențial, atât din perspectivă culturală cât și identitară, Muzeul Țării Crișurilor fiind o instituție care trebuie exploatată de fiecare bihorean și de fiecare turist care tranzitează orașul Oradea sau județul Bihor.

Referindu-se la dimensiunile rolului instituţiei muzeale, vicepreşedintele a punctat rolul de păstrare și valorificare a patrimonului nostru prin cercetare, conservare şi prezentare, rolul educaţional (elevi, studenţi, publicul larg) contribuind la educația non-formală prin experiențe practice şi experiențe interdisciplinare, dar şi roul de consolidare a identităţii locale şi cel de dezvoltare turistică.

„Pentru bihoreni, muzeul reprezintă un spațiu de reafirmare a identității culturale, reprezintă un spațiu unde trebuie și pot să-și manifeste sentimentul de apartenență la comunitate.”

Muzeul Țării Crişurilor oferă, de asemenea, un spațiu pentru dialog, a mai precizat Horea Abrudan, amintind în acest sens conferinţele, dezbaterile, lansările de carte, evenimente culturale de ţinută cu invitaţi din ţară sau din străinătate.

Cifre în creştere

Managerul Gabriel Moisa consideră că 2025 a fost un an bun, cu rezultate în trend ascentent din 2021 încoace. În primul rând, patrimoniul a crescu cu 4% faţă de 2024, acest lucru însemnând un număr de 24-25.000 de obiecte, piese de inventar, cele maim ulte provenind din zona de descărcare arheologică. În total, complexul muzeal deţine 667.464 de piese de patrimoniu (641.853 în 2024).

„Cea mai facilă modalitate de a îmbogăți patrimoniul este și cea mai ieftină pentru muzeu, pentru că descărcările arheologice sunt susținute financiar de întreprinzători privați, ori muzeul se alege cu un patrimoniu inestimabil”, spune istoricul.

Creşterea patrimoniului, s-a tradus, spune Gabriel Moisa şi în creşterea numărului de vizitatori. Au fost 10.1024 vizitatori plătitori de bilete, cu peste 400 mai mulţi faţă de anul trecut- În total, în 2025 au fost 151.067 de vizitatori faţă de 134.105 în anul 2024, o cifră remarcabilă, spune managerul, eptnru un muzeu regional.

Cele mai accesate perioade din an sunt lunile aprilie – mai, când se organizează Zilele Muzeului Ţării Crişurilor, care includ şi Noaptea Muzeelor, şi vara, în lunile iulie – august când se desfăşoară Tipografia de idei, când sunt peste 20.000 de vizitatori lunar. Cei mai puţini vizitatori sunt la început de an, în ianuarie – februarie, luni pentru care se vor căuta soluţii de atragere a vizitatorilor.

În ceea ce priveşte totalul veniturilor, în 2025 subvențiile de la bugetul local au reprezentat 50,7%, iar ceea ce a produs muzeul a reprezentat 49,3% din bugetul pe tot anul.

„Am ajuns la jumătate cu acoperirea bugetului de funcționare Muzeului Ţării Crişurilor din resurse proprii, 49,3%. Trebuie să recunosc că e un aspect foarte important în ceea ce înseamnă viața muzeului, o consecință a creşterii numărului de vizitatori, numărului de activități. Nu e puțin lucru să reușim să acoperim aproape 50% din funcționarea muzeului din venituri proprii. Asta înseamnă implicare, și aici trebuie să le mulțumesc colegilor mei de la toate secțiile muzeului. Sunt foarte puține muzee din ţară care ne depăşesc, mă gândesc la Peleș, și Palatul Culturii de la Iași. Am degrevat Consiliul Judeţean de milioane importante. Sunt muzee în țară care nu ajung la 30-40 de mii de vizitatori. Noi avem doar plătitori 101 mii”, a subliniat Gabriel Moisa.

Managerul a amintit şi de parteneriatul cu Visit Oradea, prin care turiştii care vin şi se cazează în oraş primesc intrare gratuită la muzee. De aici şi creşterea vizitatorilor neplătitori de bilet.

Venituri din vânzarea de bilete au fost 1.335.138 lei în 2025, faţă de 1.332.035 lei în 2024. Din proiectul european Erasmus+, anul trecut au venit 263,382 de lei. Subvenţia de la Consiliul Judeţean a scăzut de la 62,23% în 2024, la 50,7% în 2025. Au scăzut uşor şi cheltuielile, de la 15.700.000 la 14.000.000 de lei, din care cheltuielile de personal cu aproape 70.000-80.000 de lei, iar excedentul de buget de 6 milioane de lei a fost lăsat la dispoziţia complexului muzeal.

Colaborările cu muzee din străinătate s-au existins prin proiectul european Erasmus+. Anul trecut s-au finalizat parteneriatul cu Muzeul Universităţii din Alicante, dar şi două muzee de istorie şi arheologie şi unul de artă.

Activităţi cutlturale şi educative

Numărul expoziţiilor a crescut constant. Dacă în 2023 au fost 57 de expoziţii spre vizitare, şi 62 în anul 2024, în 2025 s-au putut admira 64 .

În 2024 s-au organizat 137 de acţiuni cultural-educative, în anul 2025 fiind o activitate mult mai bogat concretizată în 164 de evenimente. Conducerea muzeului se concentrează pe dimensiunea cultural-educativă a muzeului, implicându-se și în ceea ce înseamnă educație alternativă.

Au fost organizate anul trecut numeroase conferinţe şi dezbateri cu invitaţi de marcă precum acad. Ioan Aurel Pop, acad. Georgeta Filitti, fostul preşedinte Emil Constantinescu, Horia-Roman Patapievici, Varujan Vosganian, Ioan Stanomir, Cristian Bădiliță, Dr. Paul E. Michelson (SUA), Dr. John S. Micgiel (SUA).

Au fost şi numeroase evenimente științifice și comemorative. Printre acestea amintim Sesiunea Internațională Interferențe. Trecut, prezent, viitor (ediția a III-a), Conferințele Dilema la Oradea (în parteneriat cu Revista Familia şi revista Dilema), Simpozionul Iosif Vulcan, permanența unei vocații sau Masa rotundă Patrimoniul cultural la frontiere în parteneriat cu Universitatea de Stat Moldova.

La evenimentele culturale s-au mai înscris lansarea filmului documentar Iuliu Maniu: părintele Marii Uniri, lansarea de carte a fostului procuror Cătălin Ranco Pițu, „Mineriada s-a născut la Revoluție” sau dubla lansare de carte la Universitatea din Padova, Italia, prin proiectul Erasmus+.

Nu au lipsit concertele (Holograf, Taxi, Ducu Bertzi, A.G. Weinberger, Concertul Give Peace a Chance), teatru sau proiecţii de film (One Man Show cu Horaţiu Mălăele, proiecţia „Moromeţii 3”, „Anul nou care n-a fost”, „Deasupra capului meu”) şi nici evenimentele de comunitate şi urban culturale cum a fost Hip Hop la Muzeu: Graffiti, dans, târg produse urbane sau Târgul de viniluri (ediția a II-a).

Au continuat evenimentele deja tradiţionale Târgul Meșterilor Populari (ediția a XXXII-a), Zilele Muzeului Țării Crișurilor (ediția a XXVII-a), Salonul Cultural Orădean, Noaptea Cercetătorilor Europeni, Gusturi și tradiții de Bihor (gastronomie și cultură).

A crescut şi numărul de ateliere de educaţie muzeală prin implicarea muzeografilor din toate secţiile complexului muzeal. Dacă în 2024 au fost 77 de ateliere, anul trecut s-au organizat 98.

Din acest motiv au crescut şi veniturile din acest tip de activităţi. În 2023 s-au obţinut 29.335 lei, în 2024 au venit la buget 37.723 lei, ca în 2025 să ajungă la 98.147 lei.

Primul sondaj în rândul vizitatorilor

Muzeul Ţării Crişurilor – Complex Muzeal a făcut pentru prima dat analiza experienţei publice. Chestionarul s-a efectuat în perioada 5 august – 7 septembrie 2025, la sediul Muzeului Țării Crișurilor și al Muzeului Orașului Oradea, populația totală de vizitatori doar din luna august 2025 fiind de 16.530 persoane. Au fost 311 respondenți, rezultatele având o marjă de eroare de ±5,5%, la un nivel de încredere de 95%.

La întrebarea „Cât de ieftin vi s-a părut biletul?”, 235 dintre repondenţi au spus că li s-a părut foarte ieftin şi 48 ieftin. Întrebaţi dacă muzeul ar trebui să fie un centru cultural activ, 76,3% au fost total de acord şi 17% de acord, considerând că activităţile culturale reprezintă o direcţie bună de a atrage public nou.

Dacă vorbim de distribuţia pe vârste a publicului vizitator, cei mai mulţi vin din zona celor activi, cu vârsta între 18 şi 55 de ani. Pentru cei de peste 65 de ani sau sub 18, managerul spune că se vor gândi la alt tip de activităţoi care să îi atragă la muzeu.

81,4% au spus că vin de câteva ori pe an la muzeu şi 11,5% cam o dată pe an. Principalele motive ar fi de a învăţa lucruri noi şi pentru dezvoltare personală (33,7%), pentru a înţelege mai bine istoria şi cultura locală (32,1%) sau pentru a petrece timp de calitate cu familia sau cu prietenii (14,7%). De asemenea, 31,1% au mărturisit că au ales să viziteze muzeul pentru reputaţia acetuia, 29,8% pentru că era în programul turistic sau se afla în apropiere sau din interes specific pentru istoria, arta şi natura din regiunea Crişana (18,9%).

Din punct de vedere al statutului ocupaţional, 69,8% dintre vizittori sunt angajaţi, 17% fiind elevi sau studenţi. Dintre atracţiile muzeului, în top s-au aflat expoziţiile, Tunelul Timpului, mamutul su secţia Etnografie.

Vicepreşedintele Horea Abrudan l-a felicitat pe managerul Gabriel Moisa pentru realizarea chestionarului: „Un astfel de chestionar îi poate da niște idei despre cum să abordeze managementul muzeului pe mai departe și spre ce activități să se orienteze în continuare, sau cum să le ajusteze pe cele pe care deja le realizează astfel încât să crească gradul de atingere a obiectivelor acestei instituții”.

Planuri pe 2026

Anul acesta se doreşte creşterea numărului de expoziţii în străinătate, având în vedere parteneriatele din Italia, Spania, Slovacia, Cehia şi Ungaria. Mai dificil va fi în Republica Moldova, la Chişinău, cele din spaţiul Schengen fiind mai facil de organizat.

Vor continua activităţile deja tradiţionale precum Zilele Muzeului Ţării Crişurilor, Târgul Meşterilor Populari, Tipografia de idei sau Gusturi și tradiții de Bihor. Vor fi din nou invitaţi importanţi la conferinţe, dezbateri şi lansări de carte. În continuare se bucură de succes revistele tipărite de editura muzeului: Crisia, Biharea şi Nymphaea.

Avută în vedere încă de la mutarea Muzeului Ţării Crişurilor, va prinde viaţă în acest an terasa Muzeului Ţării Crişurilor. Ea va fi amplasat în parcul muzeului şi va fi deschisă, spune managerul, cel mai probabil la 1 mai. Va fi un bun prilej de socializare şi pauză între două vizite la muzeu, dar şi un loc de relaxare în timpul Tipografiei de idei, activitate care se întinde de-a lungul lunilor de vară.