După cum afirmă prorectorul Universității din Oradea, prof. univ. dr. habil. Sorin Șipoș, la acest eveniment sunt prezenți nu mai puțin de zece istorici, reprezentanți ai instituției academice orădene. Doi dintre aceștia, prorectorul și decanul Facultății de Istorie, Relații Internaționale, Științe Politice și Științele Comunicării, prof. univ. dr. habil. Gabriel Moisa, fac parte din Comitetul Științific al congresului.

„Evenimentul își propune să deschidă noi oportunități de comunicare intraprofesională și transdisciplinară între reprezentanții istoriografiei române, care vin cu rezultatele consacrate ale muncii lor, și cercetătorii aflați în formare, care aduc idei inovatoare și sunt preocupați de accesul la infrastructura de cercetare, finanțări și proiecte comune. Totodată, CNIR oferă prilejul de a dezbate statutul istoriei în curricula școlară și universitară, constituind o excelentă ocazie pentru specialiști în vederea abordării noilor strategii, metode și instrumente pe care le poate folosi un profesor în predarea istoriei”, au transmis organizatorii, Universitatea de Stat din Moldova (USM), împreună cu Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava (USV), Academia Română și Comitetul Național al Istoricilor din România.

La lucrările congresului și-au anunțat prezența circa 500 de participanți din Republica Moldova, România și din străinătate: cadre didactice, cercetători și doctoranzi din cele mai importante centre universitare și institute de cercetare, precum și specialiști în domeniul istoriei din cadrul unor instituții prestigioase precum Academia Română, Academia de Științe a Moldovei, Arhivele Naționale, Arhivele Diplomatice, Arhivele Militare Naționale Române, Muzeul Național de Istorie a Moldovei, Muzeul Național al Bucovinei.

În cadrul evenimentului au loc prelegeri în plen, lucrări pe secțiuni, dezbateri pe diverse teme și lansări de carte. Temele propuse de reprezentanții Universității din Oradea sunt: „Credințele, obiceiurile și tradițiile la Românii din Principate, comentate de călătorii străini (1710-1810)” – prof. univ. dr. habil. Sorin Șipoș, „Bancherul Partenie Cosma și casele sale din Sibiu și Călimănești (Vâlcea) – locuri de discuții culturale și politice panromânești (1886-1916)” – prof. univ. dr. habil. Mihai Drecin, „Pelicula cinematografică – sursă pentru reconstituirea istoriei contemporane” – prof. univ. dr. habil. Gabriel Moisa, „95 de ani de «Oastea Domnului» în Bihor. Începuturi, activitate, perspective. (1923-2023)” – lect. univ. dr. Radu-Dan Romînașu.

Președinte de onoare al Congresului Național al Istoricilor Români 2024 este academicianul Alexandru Zub, director onorific al Institutului de Istorie „A. D. Xenopol” din Iași, al Academiei Române. Președinții Comitetului Științific al manifestării sunt: academician prof. univ. dr. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române; academician prof. univ. dr. Ion Tighineanu, președintele Academiei de Științe a Moldovei; prof. univ. dr. Igor Șarov, rectorul Universității de Stat din Moldova și prof. univ. dr. Mihai Dimian, rectorul Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava. Primele trei ediții ale CNIR s-au desfășurat la Cluj-Napoca (2016), Iași (2018) și Alba-Iulia (2022).