Beiuș. Sunt demersuri pe care Mircea Câmpian, membru în Comisia Națională a Patrimoniului Cultural din cadrul Ministerului Culturii, spune că le va face în urma vizitei sale la Beiuș din acest week-end, în atelierul meșterului popular Salvator Cornel Palladi.

[eadvert]

Sâmbătă, curtea și atelierul meșterului popular Salvator Cornel Palladi a fost probabil locul cu cea mai mare densitate de oameni care au excelat în domeniul lor de activitate. Artiști, oameni din domeniul dreptului, al culturii, oficialități au răspuns invitației meșterului popular de a da semnalul că în imobilul care găzduiește viorile sale se deschide o expoziție permanentă. Acolo se află acel loc care poate fi comparat cu Muzeul viorilor din Cremona, chiar dacă e un spațiu în miniatură. În secolul al XVIII-lea, două mari familii din Cremona (Italia), Stradivarius și Guarneri, creau viorile de legendă și demonstrau cum se naște și crește un oraș, dintr-o vioară.

Legenda spune că lemnul din care se făceau viorile din Cremona ar fi provenit din Munții Carpați, că turcii l-ar fi dus în Italia, iar maeștrii italieni i-au descoperit valoarea și au venit să-l caute. La sute de ani distanță, în Beiuș, meșterul popular Cornel Palladi caută lemnul pentru viorile sale în păduri, în grădini. El caută paltin, cireș roșu, lemnul nobil al rădăcinii de nuc. Lutierii spun că e mai greu să crești o vioară decât un copil, fiindcă un copil începe să facă primii pași pe la un an, dar ca să pui o vioară pe picioare trebuie cel puțin 6 ani. Sunt necesari minimum cinci ani doar pentru uscarea lemnului. Se spune că o vioară crește cam în zece ani. Crește, iar după aceea se perfecționează.

Maeștrii internaționali nu cântă pe viori mai noi de 50-100 de ani. Iar pentru ca un lutier să se perfecționeze, e nevoie de o viață. Chiar dacă viorile semnate de Salvator Cornel Palladi au făcut mulți muzicieni fericiți, din Paris până în New York, iar viorile sale au ascultat multe aplauze și au împrumutat vibrațiile tandre și sensibilitatea unor mari interpreți, beiușeanul afirmă că abia acum, când a trecut de 70 de ani, a decis că e momentul să lase membrii comunității să pătrundă în intimitatea locului unde se nasc operele sale de artă.

Familie de artiști

Niciuna dintre viorile sale nu e gata până ce sunetul său nu e ascultat de soția meșterului popular, doamna Eugenia Palladi. Este prima femeie din Țara Beiușului, care la vârsta de17 ani apărea ca interpret popular la postul public de televiziune, în anul 1966, la îndemnul profesorului de muzică de legendă, exigentul Mihai Pop Bruchenthal. De altfel, atât familia lui Cornel Palladi, cât și familia sa extinsă, sunt prin excelență, familii de artiști. Dacă nu ar fi fost un consultant de succes, probabil că fiul său, Dacian, ar fi fost un excelent violonist. El e căsătorit cu designerul Blandina Ilica, având împreună doi copii mununați, Maria și Cristian. Fiica soților Palladi, Lavinia, are împreună cu fratele renumitei Oana Lianu, o fiică, Ilinca. Pe lângă faptul că a devenit la 16 ani studentă la fizică, aceasta e campioană națională la dans, cântă la pian și pictează dumnezeiește. De altfel, la eveniment a fost prezent și sensibilul taragotist Petrică Popa, soțul Oanei Lianu, care a primit cadou un taragot de buzunar din partea meșterului popular Cornel Palladi. Petrică Popa, alături de Adrian Miescu și de Cristian, câștigătorul festivalului viorii cu goarnă de la Roșia, au oferit asistenței momente care au creat senzația de „piele de găină”, atingând cele mai sensibile coarde ale sufletelor celor prezenți.

A dormit cu viorile în pat

În timp ce invitații lui Cornel Palladi vorbeau despre meșterul popular și viorile sale, a intervenit telefonic din Paris chiar unul dintre artiștii care și-a achiziționat două viori cu goarnă de la Beiuș. Efim Zubritski a studiat muzică clasică la Conservatorul din Chișinău, apoi a făcut parte din Ansamblul Joc. Spune că l-a descoperit pe meșteul popular din Beiuș împreună cu viorile sale în mediul online. De aici și până la dorința de le avea nu a mai fost decât un pas. Violonistul spune că a venit chiar la Beiuș, unde a fost două zile oaspetele lui Cornel Palladi, pentru a-l vedea la lucru. „Mi-am cumpărat două viori, cânt cu fiica mea, care e tot de formație clasică, e pianistă. Cântăm muzică din Moldova cu vioara cu goarnă, fiindcă ceea ce ai învățat acasă nu se uită oriunde ai fi, dar încercăm să învățăm și muzică din Bihor. Sunt violonist profesionist, dar iubesc arta populară. Îi mulțumesc domnului Palladi pentru viori, dar și pentru atitudinea pe care a avut-o pe parcursul vizitei la Beiuș. Au fost gazde minunate, am și ciocnit… Mă bucur foarte mult că l-am cunoscut”, a spus Efim Zubritski.

Violonistul stabilit la Paris s-a îndrăgostit de viorile meșterului popular cu nume ce vine parcă din renaștere, Salvator Palladi. Zubritski spune că a dormit cu cele două viori în pat, la Beiuș. „Văzând expoziția domnului Palladi și iluștrii săi invitați, pot să spun că celebrul oraș al viorilor, Cremona, s-a mutat azi la Beiuș. Țara Beiușului dă un meșter neîntrecut, așa cum în trecut i-a dat pe Andrițoiu, Pituț, mai recent pe Pașcu Balaci, care e cel mai mare sonetist din Europa și aș spune eu că atenteză la tronul lui Shakespeare”, consideră notarul Aurel Măduța, care s-a declarat un admirator al meșterului popular. Acesta mânuiește tot atât de bine arta cuvântului ca și conceptele de Drept. Dacă Alexandru Andițoiu a scris o poezie dedicată viorii cu goarnă, instrumentul simbol al Bihorului, Pașcu Balaci i-a închinat un sonet: „Treimea viorii cu goarnă-Testament: „ A tatălui, a fiului, a mea,/ Vioara nemuririi-n cotă parte/ Ți-o las acum cu limbă grea de moarte/ Și inima bătând spre peruzea./ Tu poți să mă arunci pe unde-i vrea,/ Sunt un bătrân neștiutor de carte,/ Dar fă-i, te rog, viorii, mai aparte/ Cutie cu pipetar de catifea./ Și sprijin-o-n grumaz de Sărbători./ Chiar de nu-i ști, ea singur-o să cânte,/ Dar s-o mai ștegi din când în când cu flori/ Ca toți feciorii aprigi s-o descânte/ Și nu îmi pune babe, bocitori,/ Ci lasă goarna, lacrima să-mi zvânte.”

Vioara cu goarnă este construită pe baza unui concept asemănator viorii create de John Matthias Augustus Stroh, la începutul anilor 1900. Cornel Palladi spune că din informațiile pe care a reușit să le adune, prima vioară cu goarnă a fost făcută în zonă de baciul Flore din Pomezeu.

La o privire mai atentă, se observă că sunt mari diferenţele de manufactură. Vioara cu goarnă e mult mai suplă decât cele create de Stroh şi au ca principiu înlocuirea cutiei rezonatoare din lemn a viorii clasice cu un rezonator care produce un sunt mai tare, mai penetrant. Meșterul popular Salvator Palladi, spirit inovator, a creat viori unice, cu goarnă de lemn, cu buchet de goarne. „Tata făcea eforturi ca eu să am o vioară cu goarnă cu care să cânt. Le făcea în bucătărie, cu unelte adaptate, după serviciu. Exersa viorile pe la 2-3 noaptea”, și-a amintit fiul meșterului popular, Dacian Palladi, fostul city manager al Oradiei. Salvator Palladi nu a fost descurajat de faptul că nu avea tot ceea ce îi era necesar pentru a face lemnul să cânte. Astfel că membranele necesarii viorii cu goarnă le făcea din tuburi de pastă de dinți.

Element de patrimoniu

Meșterul spune că în ciuda faptului că în atelierul său nu lucrează cu cele mai performante utilaje „dacă vrei poți. Și Paganini a cântat cu o singură goarnă”. Atât Anca Banda, referent la Casa de Cultură Beiuș, cât și primarul Beiușului, Gabriel Popa, au invitat beiușenii să se bucure cât mai mult de nestematele oferite în expoziție de Cornel Palladi, dar și de pozitivismul său. Cuvinte de apreciere au fost rostite de numeroși participanți, de baritonul Florin Maris Hinsu, de preotul din Beiuș.

Reprezentantul Comisiei pentru Patrimoniu Cultural din cadrul Ministerului Culturii, Mircea Câmpian, ne-a spus că intenția sa este ca meșterul popular și viorile cu goarnă să fie cunoscute și la București, scop în care va demara demersuri pe două fronturi. „Pentru meșterul popular Cornel Palladi, voi întocmi documentația pentru acordarea titlului onorific de Tezaur Uman Viu, acordat de Ministerul Culturii pentru salvgardarea, păstrarea și transmiterea patrimoniului cultural imaterial. Cealaltă direcție e pentru instrumentul vioară cu goarnă, care trebuie să devină element de patrimoniu prin înscrierea sa în Registrul Național de Patrimoniu, ca al X-lea element regional. Vioara cu goarnă este un element unic în Europa, în folclor”.