Deși pare de necrezut în anul 2025, există încă localități, în special în mediul rural, în care apa de băut nu este nici sigură și nici măcar verificată corespunzător. În unele zone din județ, locuitorii se bazează pe surse de apă care nu sunt nici testate regulat, nici conforme cu standardele în vigoare.

Fântânile neprotejate, conductele vechi sau lipsa totală a unei rețele corespunzătoare duc la consumul unei ape care conține adesea bacterii sau substanțe periculoase, de la nitrați până la metale grele. Consumul îndelungat al unei astfel de ape poate duce la afecțiuni grave, mai ales în rândurile copiilor și persoanelor în vârstă.

Niveluri alarmante de arsen

Un pericol nevăzut, dar extrem de toxic, amenință sănătatea a zeci de mii de locuitori din vestul României. Apa subterană din județele Bihor, Satu Mare și Arad conține, în unele zone, de până la zece ori mai mult arsen decât limita de siguranță stabilită de Organizația Mondială a Sănătății (OMS). Arsenul, un metal greu recunoscut la nivel internațional ca fiind cancerigen, a fost identificat în concentrații periculoase în puțurile folosite frecvent de populație pentru consumul casnic.

Cercetările realizate de Călin Baciu, doctor în geologie și decan al Facultății de Știința Mediului de la Universitatea „Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca, arată că în Câmpia de Vest sunt valori care depășesc serios limitele recomandate. „Trebuie să fim foarte atenți, să protejăm sănătatea populației”, avertizează specialistul, într-un interviu acordat publicației Adevărul în anul 2010.

Potrivit acestuia, limita acceptată de OMS pentru arsenul din apa potabilă este de 10 micrograme pe litru. Cu toate acestea, în unele localități din vestul țării au fost înregistrate valori de 20, 30, 50, iar în anumite puțuri chiar și de 100 de micrograme pe litru. Cele mai afectate zone sunt în apropierea graniței cu Ungaria, în special în bazinul Crișurilor Alb și Negru. Crișul Repede pare a fi o excepție, însă cercetările de acolo nu s-au încheiat.

Prezența arsenului în apele subterane din Ungaria și România este cunoscută de peste 50 de ani. Anomalia geologică ce generează această contaminare își are centrul în estul Ungariei, dar se extinde în județele de vest ale României. În multe cazuri, localnicii continuă să consume apă din puțuri vechi, fără a conștientiza riscurile.

Potrivit profesorului universitar clujean, un studiu european derulat între 2002 și 2005 a identificat în Bihor valori de 24 de micrograme/litru, iar în Arad chiar 95 de micrograme/litru. Altă cercetare, realizată de Gurzău & Gurzău în anul 2001 estima că aproximativ 50.000 de persoane din Bihor și Arad sunt expuse riscului, în condițiile în care au fost identificate valori maxime de arsen până la 176 de micrograme/litru.

Probleme persistente în mediul rural

Calitatea apei potabile din județul Bihor a fost și în anul 2024 un subiect de interes major pentru sănătatea publică, conform raportului anual și raportului de inspecție, documente întocmite de Direcția de Sănătate Publică Bihor. Din analiza efectuată la nivelul întregului județ, reiese că în timp ce în marile municipii și orașe apa distribuită populației este în general conformă cu standardele legale, în mediul rural persistă probleme semnificative privind potabilitatea și siguranța consumului.

În municipiul Oradea, Compania de Apă Oradea asigură o alimentare stabilă și conformă, fără a depăși limitele legale ale parametrilor chimici sau bacteriologici. Situația este similară în Beiuș, Marghita, Aleșd, Ștei și Nucet, unde apa distribuită respectă în general cerințele sanitare.

Problemele cele mai grave apar însă în zonele rurale, acolo unde lipsa investițiilor, rețelele vechi sau insuficiente și sursele neprotejate determină frecvent contaminarea apei potabile. În mai multe comune și sate, apa prezintă concentrații periculoase de substanțe periculoase, precum amoniac, nitriți, fier, mangan, dar și arsen – un element cu risc cancerigen, prezent în special în nordul județului.
Comunele Avram Iancu, Ciumeghiu și Chișlaz se confruntă cu sistarea totală a alimentării, din motive tehnice sau de neconformitate.

Parametrii cei mai des depășiți în 2024 au fost cei privind fierul, manganul, amoniacul, nitriții și bacteriile coliforme. Aceștia reflectă fie contaminarea organică recentă, provenită din infiltrarea de dejecții sau îngrășăminte agricole, fie o întreținere defectuoasă a rețelelor de distribuție. În unele cazuri, substanțele periculoase au o sursă naturală, geologică, cum este arsenul, prezent în anumite pânze freatice din județ.

Apa din fântânile arteziene conține arsen

Primarul comunei Avram Iancu, Dorin Petru Toma, fost medic militar, a transmis un mesaj postat pe pagina de socializare a primăriei privind calitatea apei din fântânile arteziene. Analizele au arătat că apa de adâncime din zonă depășește cu mult concentrația admisă de arsen, un microelement toxic, iar amoniul este depășit cu puțin. DSP a impus afișarea unor avertismente în toate localitățile afectate. Primarul amintește că în vremea fostului edil ar fi avut un conflict cu DSP-ul, care dorea închiderea fântânilor arteziene, fără să ofere o alternativă viabilă.

„Personal nu sunt de acord cu închiderea fântânilor pentru consum, dar nu putem nega prezența arsenului peste limita admisă. Forajul de unde se extrage apa datează din 1938. În 2008 a fost demarat un proiect pentru realizarea unei rețele de distribuție a apei și a unei stații de tratare, dar acesta a fost abandonat în mai multe rânduri”, ne-a declarat primarul Toma.

În opinia sa, organismul uman are plasticitate și se poate adapta la conținutul ridicat de arsen, astfel că folosirea apei pentru băut nu este atât de periculoasă. Edilul a precizat că și el consumă apa de la fântânile arteziene, asumându-și riscul. În privința sănătății oamenilor din comună, primarul din Avram Iancu susține că au existat cazuri de persoane care toată viața au băut apă din fântână și au ajuns la vârste foarte înaintate, o persoană chiar a atins 100 de ani.

În urma unei vizite recente a reprezentanților DSP, s-a ajuns la un compromis: apa poate fi consumată, însă cetățenii trebuie să fie informați corect despre riscuri.

Investiții și planuri pentru Chișlaz și Ciumeghiu

Comuna Chișlaz continuă eforturile pentru asigurarea accesului la apă potabilă de calitate pentru toți locuitorii săi, după ce analizele efectuate în urma forajelor din ultimii ani au relevat anumite probleme în unele zone. În anul 2009, în satul Mișca au fost forate două puțuri, iar testele de calitate a apei au evidențiat depășiri ale concentrațiilor admise pentru nitriți, nitrați și amoniac, substanțe care pot afecta sănătatea consumatorilor. În contrast, apa extrasă din forajul de la Poclușa de Barcău se încadrează în limitele potabilității.

Pentru a remedia calității apei, primarul comunei, George Dorin Bezi, a afirmat că există planuri pentru un nou foraj, care va ajunge la o adâncime de 250 de metri, cu speranța că apa extrasă va corespunde cerințelor de calitate necesare pentru consumul uman. În plus, în satul Chiraleu urmează să fie construită o stație modernă de tratare a apei, proiect finanțat din bugetul local cu suma de 260.000 de lei.

Această investiție este menită să asigure populației accesul la apă potabilă curată și sigură, un serviciu esențial pentru sănătatea comunității. Primarul Bezi a subliniat că sănătatea cetățenilor este o prioritate și că autoritățile locale sunt hotărâte să continue lucrările pentru îmbunătățirea infrastructurii de apă, urmărind implementarea soluțiilor eficiente și durabile.

Și la nivelul Primăriei Ciumeghiu se cunosc problemele privind calitatea apei din foraje, mai ales prezența arsenului în forajul din satul Ghiorac. Primarul Gheorghe Sorin Huple susține că se vor depune proiecte pentru a obține fondurile necesare pentru realizarea de noi foraje, dar și pentru o rețea de alimentare cu apă, canalizare și stație de tratare a apei.

Sănătatea nu poate aștepta

În multe cazuri, autoritățile din localitățile în care apa din foraje nu este conformă invocă lipsa fondurilor sau procedurile birocratice pentru întârzierile în modernizarea sistemelor de alimentare cu apă. Însă sănătatea populației nu poate fi pusă în așteptare. Este esențial ca primăriile să trateze problema cu prioritate și să accelereze proiectele de infrastructură pentru apă potabilă. Accesul la apă sigură nu este doar o obligație legală, ci și un semn de respect față de comunitate.

Fie că vorbim de modernizarea rețelelor existente sau de introducerea unor sisteme noi în satele izolate, aceste investiții sunt vitale. Indiferent dacă locuiesc în Oradea sau într-un sat mic de la marginea județului, toți cetățenii bihoreni au același drept fundamental: acces la apă potabilă sigură, care respectă normele sanitare.

Fără excepții. Fără scuze. Pentru că fiecare familie trebuie să aibă acces la o sursă de apă sigură, iar sănătatea publică nu poate fi negociată.