Orădeanul Horia Onița, preşedintele Consiliului Naţional al Elevilor (CNE) din România, cere Ministerului Educației anularea articolului din Metodologia de Bacalaureat în care se precizează că „o notă nu poate fi modificată în urma contestaţiei decât dacă între prima notă şi a doua există o diferenţă de cel puţin 0,5 puncte”. Măsură considerată discriminatorie de Horia Onița, care susține că în cazul în care articolul cu pricina nu va fi anulat va da în judecată Ministerul Educației. Mai mult, preşedintele CNE din România, este hotărât să depună o plângere în contecios administrativ prin care va solicita anularea articolului 73 din Metodologia de Bacalaureat.
Nemulţumirea lui Horia Oniţa a survenit ca urmare a faptului că, fiind el însuși candidat la Baclaureatul din acest an, a depus o contestație la Limba şi literatura română. În urma contestației nota i-a fost modificată de evaluatori de la 9,25 la 9,60, însă nota finală a rămas tot 9,25. „În acest sens, mă consider vătămat în drepturi şi voi chema în judecată Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice pentru că au refuzat să îmi admită contestaţia, în mod vădit discriminatoriu prin stabilirea unui prag nejustificat de 0.5 pentru modificarea notei. Îi invit pe toţi cei care vor să se alăture acestui demers să îmi spună, am auzit că sunt deja”, a scris preşedintele Horia Oniţa pe pagina sa de Facebook. Referitor la intenția de depunere a unei plângeri în contencios administrativ președintele CNE a mai transmis pe pagina sa de Facebook că „am speranţa că ministerul educaţiei îmi va accepta plângerea prealabilă şi va anula dispoziţiile art. 73 din OMECTS 4799/2010, fără a fi nevoie să atac şi aici în contencios, la Curtea de Apel Bucureşti”.
Argumente
Horia Onița a adus şi câteva argumente în sprijinul solicitării sale. Primul face referire la faptul că Ministerul Educației nu a lansat în dezbatere publică Metodologia de Bacalaureat în 2015, când a reactualizat-o pe cea din 2010.
Al doilea argument arată că se creează o discriminare evidentă între cei peste 9.50 şi ceilalți. Dacă un elev are 9.25 şi contestația îi dă 9.6, rămâne cu 9.25. Dacă are 9.5 şi constestația îi dă 9.6, rămân cu 9.6. „La acelaşi raționament trebuie să se aplice aceeaşi soluție. În al treilea argument este vorba despre pragul de 0.5 puncte care e stabilit arbitrar. „De ce 0.5 şi nu 0.1? Sau 0.2? Oare nu contează fiecare sutime? Eu nu am nevoie de media de Bacalaureat la admiterea la Facultate, dar poate alții au nevoie. Şi nu intră unde vor pentru că primii corectori au dat neatenți o notă, şi după comisia de contestații le dă doar +0.4. De ce să nu le fie acceptată fiecare sutime, când este munca lor şi poate conta?”, este de părerea președintele CNE.
În cel de al patrulea argument Onița dorește să demonstreze că „în ce privește contestația trebuie să fie o cale de atac reală, nu doar un drept derizoriu. În marea majoritate a cazurilor, nota nu se modifică deoarece cea de la contestații se află în zona de 0.5 puncte peste/sub nota inițială. Contestația se consideră o cale de atac prin care o comisie (mai atentă) revine asupra notei şi o analizează mai atent. De ce să nu îi dai candidatului fiecare sutime în plus dacă comisia a stabilit că merită mai mult?”. În al cincelea argument este vorba despre notele care scad după contestații. „Principiul spune că un petent nu îşi poate agrava situația dacă face o contestație”, a completat Horia Onița.
Părinții acuză și ei
Experţii în educaţie şi părinţii elevilor care au susţinut Evaluarea Naţională anul acesta se alătură și ei demersului preşedintelui Consiliului Naţional al Elevilor, de a elimina pragul de 0,5 pentru care o notă nu poate fi modificată după rezolvarea contestaţiei. Aceştia consideră la rândul lor că pragul de 0,5 este o nedreptate şi o batjocură la adresa copiilor și că trebuie analizat atât în cazul examenului de Bacalaureat, cât şi al celui de la Evaluarea Naţională.
„Ar trebui, însă, analizată global, inclusiv pentru Evaluarea Națională. În acel examen o astfel de situaţie/diferenţă generează un impact major în alegerea liceului”, a scris pe Facebook Daniela Vişioană, preşedintele Federaţiei Coaliţia pentru Educaţie.
Un exemplu în ce privește Evaluarea Națională este dat de faptul că în cazul unui absolvent de a VIII-a care la Limba Română ia 9.30 și face contestație, iar în urma reexaminării lucrării, elevul a obţinut nota 9.70, nota finală rămâne tot 9.30, pentru că normele metodologice spun că nota se modifică numai dacă diferenţa este de 0.5 puncte. Atunci copilul și părintele se întreabă pe bună dreptate de ce au mai făcut contestație dacă și așa nu se ia în considerare. Practic părintele consideră că a fost nedreptățit copilul, motiv pentru care acesta nu mai poate ajunge la liceul dorit din vina normelor făcute pe genunchi.
Citiți principiile noastre de moderare aici!