Acesta a anunţat sprijinul guvernului de la Budapesta faţă de proiectele de infrastructură din România, în principal cele de importanţă regională, finanţate cu bani de Uniunea Europeană. Demnitarul s-a aflat la Oradea la invitaţia deputatului Cseke Attila şi a luat loc alături de deputatul Szabo Odon şi de Pasztor Sandor, candidat UDMR la Consiliul Judeţean.

Termen, 2018

Cseke şi-a asumat, recent, demersurile pentru demararea lucrărilor pe porţiunea bihoreană a Autostrăzii Transilvania. În această calitate spune că l-a invitat la Oradea pe demnitarul maghiar, pentru a impulsiona decidenţii de la Bucureşti să mişte lucrurile pe acest tronson, încă neatacat.

Taso a spus că guvernul maghiar „are o aplecare deosebită în ce priveşte conectarea drumurilor” şi că e de interes pentru ţara vecină ca aceste artere rutiere să se continue şi după graniţa cu România. Prima conexiune rutieră cu România a fost realizată anul trecut cu legarea autostrăzilor de pe culoarul IV european, la Nădlac.

2018 este termenul până la care guvernul ţării vecine îşi asumă finalizarea mai multor proiecte rutiere, între care şi autostrada Debreţin-Borş. Proiectul maghiar, estimat la 69 miliarde de forinţi, e deocamdată în faza licitaţiei, marţi a fost publicat pe pagina europeană de licitaţii. Taso zice că termenul final de predare a drumului este finalul lui 2018. Cu porţiunea din România realizată, artera rutieră Via Carpatia pe traseul Ungaria, România, Slovacia, Polonia ar deveni practicabilă”, declară minstrul maghiar.

Pe partea de cale ferată, Ungaria are în lucru proiectul de electrificare a porţiunii de la Debrecen la Puspokladany şi apoi până la graniţă, până în 2019. Pe partea română, termenele nu sunt atât de ferme. Electrificarea liniei de cale ferată Cluj – Oradea e un proiect învechit în birourile ministerelor iar autostrada Transilvania, pe partea bihoreană, până la Suplac, e doar un deziderat.

„Noi avem interes şi acordăm tot sprijinul României pentru a deveni cât mai repede membru Schengen”, zice Taso. A declarat că Ungaria are interes şi în conectarea rutieră cu România, ca măsură aducătoare de dezvoltare. „Un vecin bogat te face să fii şi tu mai bogat, mai gospodar, unul sărac, te încurajează să te complaci”, e comentariul său.

Taso s-a lăudat că Ungaria a atras 100% fondurile europene pentru infrastructură şi a oferit sprijin României. A şi explicat cum s-a ajuns la gradul bun de absorbţie a banilor europeni: prin faptul că societatea a apreciat importanţa atragerii banilor destul de mult pentru a legifera implementarea proiectelor: termene fixe pentru achiziţii şi intervale maxime pentru execuţie. „Suntem un judeţ care va fi conectat spre o singură direcţie, spre Europa. E răspunderea noastră, a puterii locale să rezolvăm conectarea spre ţară”, e opinia lui Pasztor.