Vina pentru decesul tragic al monumentului natural din 1 Mai o poartă Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale(ANRM), care nici nu a frânat extracţia de apă geotermală şi nici nu a pus pe masă informaţii complete, acuză, acum MTC. Redăm aici cele mai relevante aspecte din luarea sa de poziţie:
„1. Pârâul Peţea e un ecosistem unic, declarat prin legislaţia europeană şi naţională ca sit de importanţă comunitară, care adăposteşte trei specii unice în lume (melcul Melanopsis, roşioara lui Racoviţă şi forma locală de nufăr termal, care este şi simbol al regiunii), precum şi 17 specii de animale ocrotite de importanţă comunitară şi naţională.
2. MŢC, în calitate de custode al sitului de importanţă comunitară ROSCI0098 Lacul Peţea, are, conform Convenţiei de custodie, atribuţii legate strict de monitorizarea habitatului şi a speciilor de plante şi animale din rezervaţie.
Lăsaţi pe din afară de ANRM
3. Funcţionarea şi supravieţuirea ecosistemului termal din rezervaţie depind de apa geotermală, care alimentează atât lacul, prin izvoare naturale, cât şi staţiunile Băile 1 Mai, Băile Felix şi unele zone de agrement şi încălzirea unor cartiere din Oradea, prin foraje de exploatare. De modul în care e gestionată exploatarea apelor geotermale depinde existenţa lacului cu nuferi (Ochiul Mare), care este considerat un indicator al exploatării zăcământului de apă termală, dar şi a staţiunilor: în cazul în care apa termală se extrage cu un debit mai mare decât debitul de refacere naturală, toate izvoarele termale naturale din zonă seacă. Pe baza studiilor efectuate de specialişti hidrogeologi încă din anii 70-80, ce au furnizat singurele date de referinţă valabile şi în prezent, s-au stabilit debitele maxime de extracţie: în total 300 l/s pe zăcământ, din care 210 l/s pentru cele două staţiuni şi 90 l/s pentru Oradea. Depăşirea acestor limite duce la secarea izvoarelor geotermale sublacustre, fapt constatat înainte de 1989 cu ocazia unor accidente survenite la erupţia unor sonde de apă termală şi în caz de exploatare excesivă (1983, când lacul a şi îngheţat). Atunci, după ce debitele de exploatare au fost reduse, izvoarele termale şi-au reluat activitatea şi lacul şi-a revenit la normal. Oscilaţiile ample ale nivelului apei din lacul termal constatate după 2011 infirmă ipoteza obturării totale a izvorului prin colmatare, iar în lipsa accesului la datele de extracţie a apei termale şi de presiune a zăcământului nu se poate contura o imagine exactă a acestuia. Abia în septembrie 2014, la insistenţele MMSC pentru restricţionarea exploatării, Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM) a demarat un studiu hidrogeologic pentru actualizarea datelor legate de volumul resurselor de ape geotermale exploatabile în zona Oradea – Felix – 1 Mai şi pentru propunerea unui program de exploatare optimizat atât pentru nevoile economice, cât şi pentru conservarea habitatului termal. ANRM s-a angajat că va comunica primele rezultate ale acestui studiu în primăvara lui 2015, iar rezultatele finale în septembrie 2016. (…)MTC nu a fost anunţat de activităţile din teren ale ANRM în cadrul acestui studiu şi nu a fost solicitat să participe, iar la cele două conferinţe de presă ale ANRM nu i s-a permis accesul.
Implicare externă
4. De la încetarea debitului izvorului termal care alimentează Ochiul Mare (7 decembrie 2011), dar şi referitor la următoarele oscilaţii şi scăderi alarmante ale nivelului apei, MTC a sesizat aceste incidente de nenumărate ori autorităţilor locale (APM, GNM, ANRM-CIT Bihor, Prefectură) şi centrale (Academia Română, MMSC, ANRM). Deoarece MTC nu are atribuţii în gestionarea zăcămintelor hidrogeologice şi în avizarea şi controlul exploatării acestora (conform Legii minelor nr. 85/2003, aceste atribuţii revin ANRM), am susţinut mereu, în informările noastre, că exploatarea apei termale se face mult peste puterea de refacere naturală a zăcământului şi că unica soluţie viabilă şi acceptabilă de refacere pe termen lung a habitatului este readucerea exploatării apei termale în limitele stabilite (300 l/s). Pentru a se evita îngheţarea lacului, MTC l-a alimentat permanent din decembrie 2011 cu apă termală dintr-un foraj al SC Turism Felix. MTC a organizat o consfătuire cu specialişti hidrogeologi care au studiat zăcământul hidrogeotermal Oradea – Felix – 1 Mai, propunând un set de măsuri pentru remedierea acestei catastrofe ecologice. Conform Notei întâlnirii organizate la MMSC în 13. 08.2014, reiese că numai la opt foraje din perimetrul Băile 1 Mai – Felix s-a atins limita de extracţie admisă, de 300 l/s. În cadrul şedinţei organizate de MMSC în 23.10.2014 la Prefectura Bihor, s-a decis în primul rând reverificarea până în 30 noiembrie 2014 a tuturor forajelor din zonă. Conform obiectivului care i s-a trasat în aceeaşi şedinţă, MTC a obţinut în termenul stabilit avizul Academiei Române pentru viitoare lucrări de reabilitare a habitatului termal. Pentru salvarea celor două specii unice în lume, MTC a iniţiat şi derulat (iun. 2013 – dec. 2014) un proiect în colaborare cu Universitatea din Gödöllő şi cu Acvariul din Galaţi, prin care s-a reuşit reproducerea şi menţinerea lor în captivitate. În prezent, un stoc de indivizi din aceste specii sunt pregătiţi pentru repopulare şi aşteaptă refacerea habitatului termal, iar o parte dintre puii de roşioară termală obţinuţi au fost preluaţi şi de Grădina zoologică Schönbrunn din Viena, care s-a implicat astfel în eforturile de salvare a acestor specii. Nufărul termal a fost şi el reprodus în condiţii de laborator prin eforturile dr. Cristian Blidar de la Universitatea din Oradea, pe baza unui parteneriat cu MTC.
Noi exploatări
5. În cei trei ani de la declanşarea catastrofei, situaţia nu s-a remediat, ci au apărut noi exploatări de apă termală pentru agrement şi s-au extins cele deja existente, ca urmare habitatul din Ochiul Mare este în prezent distrus. MTC a iniţiat în aug. 2014 procedura de reziliere a Convenţiei de custodie cu MMSC prin acordul părţilor, argumentând printre altele că, este necesară o colaborare cu toate instituţiile abilitate în gestionarea şi controlul exploatării resursei de apă geotermală ce alimentează rezervaţia, altfel nu îşi mai poate asuma obligaţiile de gestionare ştiinţifică a habitatului. Referitor la unele afirmaţii neadevărate şi calomnioase transmise recent prin presă referitor la activitatea MTC în calitate de custode al sitului, acesta îşi rezervă dreptul de a-şi apăra imaginea chiar şi în justiţie”.
Citiți principiile noastre de moderare aici!