Județul Bihor are o salbă de argumente pentru a fi una dintre cele mai atractive destinații turistice din România: arhitectura art-nouveau a Oradiei, apa termală din Băile Felix și Băile 1 Mai, priveliștile de vis din Parcul Natural Apuseni, dar și superbul defileu al Crișului Repede, ca să pomenim doar capul listei. Tot un argument pentru atragerea turiștilor străini este poziționarea geografică a județului.

Cu toate acestea, deși Oradea și stațiunile balneare atrag tot mai mulți turiști, în județ turismul nu se dezvoltă într-un ritm satisfăcător. Directorul Agenției de Management al Destinației (AMD) Bihor, Banto Norbert, vede două cauze principale: lipsa infrastructurii, dar și a unei mentalități potrivite. „Dincolo de faptul că nu ne putem compara cu infrastructura din Occident, aici avem o problemă și cu mentalitatea, cu modul în care știm să colaborăm.

Adică fiecare gândește «să moară capra vecinului» și este foarte greu să îi determini pe ei, proprietarii de pensiuni, să colaboreze”, transmite Banto, care să pregătește ca, în această toamnă, să lanseze spre dezbatere publică Strategia pentru dezvoltarea turismului în județul Bihor. Directorul AMD este dezamăgit și de faptul că agențiile de turism din Oradea ezită, în continuare, să organizeze excursii de-o zi în județ.

Bihorul turistic – o Cenușărească ce se cere descoperită

Cei care conduc destinele județului par că nu înțeleg, încă, adevăratul potențial turistic al Bihorului. Inițiative există, însă prea firave pentru ca rezultatele să fie notabile.

Însărcinat de președintele Pásztor să dirijeze destinele turistice ale județului, Bántó Norbert reclamă o problemă locală de mentalitate. Directorul Agenției de Management al Destinației (AMD) Bihor crede că, dincolo de infrastructură, este nevoie ca bihorenii implicați în turism să-și abandoneze intențiile legate de capra vecinului, pentru ca să ne putem dezvolta turistic.

Bántó subliniază cât de important este ca actorii implicați în turism – proprietari de hoteluri, pensiuni, restaurante, campinguri sau agenții de turism – să-și dea mâna, pentru ca oferta turistică să sufere îmbunătățiri.

Omul sfințește locul

Pe de altă parte, este la fel de adevărat că, dincolo de promisiunile vicepreședintelui Mang, de a asfalta doar în acest an 130 de kilometri, o sumedenie de drumuri județene arată revoltător de prost. Un exemplu prea puțin invocat, relativ aproape de Oradea: drumul județean DJ 767, ce duce spre Lacul Vida, cu celebrul său deversor, din DN 76.

Câtă vreme infrastructura rutieră este revoltător de deficitară, este dificil ca infrastructura turistică să se dezvolte, aici incluzând investiții în domeniul turistic, precum spații atractive de cazare și servicii turistice pe măsură.

Cu toate acestea, când investiția privată se ivește, rezultatele sunt pe măsură. Este cazul Șuncuiușului, unde un antreprenor care azi este și consilier județean, pe numele său Sebastian Lascu, a reușit să transforme întreaga zonă, împreună cu un asociat, prin pensiunile și deja celebra plajă Gradia, de pe malul Crișului.

De asemenea, noile via ferrata din Defileul Crișului reprezintă alte atracții, pe lângă arhicunoscutele peșteri. Chit că pe acea bucată de 1,5 kilometri de drum rămasă neasfaltată, la final de săptămână, pietonii înghit din greu praful lăsat în urmă de mașini. Însă, deocamdată, în chip rușinos, nici Primăria Șuncuiuș și nici Consiliul Județean nu au găsit soluția pentru asfaltarea drumului ce șerpuiește pe malul Crișului, până la Peștera Ungurul Mare. Deși s-ar putea amenaja acolo o faleză spectaculoasă, în Defileu, pe malul Crișului. Bani și soluții se găsesc. Doar să existe voință… politică.

Promovare pe DN-uri

Consiliul Județean și Agenția de Management al Destinației ar trebui să promoveze întregul Defileu al Crișului Repede, inclusiv prin panouri publicitare atractive, amplasate pe DN 1, având în vedere apropierea acestui drum național extrem de circulat de atracțiile din Defileu.

O acțiune de promovare pe cât de simplă, pe atât de concretă, folosită, de pildă, cu succes în Bosnia, însă ignorată total în Bihorul vecin cu spațiul Schengen. Cel puțin până acum.

Conștientizat de aceste lipsuri, președintele CJ Bihor, Pásztor Sándor, promite acum să instaleze, pe cheltuiala Consiliului Județean, cinci asemenea panouri publicitare atractive, de tip billboard, pe DN 1 Oradea – Cluj, pentru promovarea atracțiilor din Defileu. De asemenea, Pásztor promite că va cere AMD Bihor să amplaseze alte trei asemenea panouri pe DN 76 Oradea – Deva, pentru promovarea destinațiilor montane din Munții Apuseni și alte două pe DN 19 Oradea – Satu Mare, pentru promovarea Văii Ierului.

Sigur, o altă problemă uriașă ce se cere soluționată de urgență este cea a gunoaielor aruncate la tot pasul. Același Sebastian Lascu a cerut conducerii județene să se implice în igienizarea peisajului din Defileu.

În ședința de plen din iulie, Lascu chiar l-a felicitat pe Pásztor că se implică în problema igienizării din zona Șuncuiuș – Vadu Crișului. Ar urma să fie montate camere video, pentru a-i depista pe cei care aruncă gunoaie pe cursul râului. De asemenea, sunt necesare toalete în zonele de camping, în Defileu și în zona Padiș.

„Cei de la Șuncuiuș mi-au predat dosarul și vă rog ca într-o rectificare, să alocați din nou bani pentru continuarea proiectului. Aștept și de la Vadu Crișului și nu uitați ce am discutat, și Padișul ar trebui susținut”, îi cere Lascu președintelui UDMR de la Județ.

Strategie „pe vine”

Între timp, vicepreședintele Bodea cere AMD-ului să vină cu strategia județeană pentru turism, „dacă tot toacă câteva milioane de lei pe an. Dar să o facem pe opt ani, să ne-o asumăm în comun, să fie valabilă două mandate”.

De patru ani încoace, AMD Bihor se chinuie să producă un document strategic care să vină cu soluții pentru dezvoltarea turismului. Directorul Bántó spune că documentul este „pe ultima sută de metri” și va fi pus în dezbatere publică pe final de septembrie sau „cel târziu la începutul lunii octombrie”. „Acum suntem la stadiul de verificări. Se dau la profesori la verificat. Cu cât mai mulți ochi, cu atât mai bună este treaba”, spune Bántó.

Cum creștem numărul de nopți?

Acesta este convins că dacă s-ar reuși creșterea numărului mediu al nopților petrecute de turiști în Oradea și în Băile Felix, automat efectul ar fi dezvoltarea serviciilor turistice și în celelalte destinații din județul Bihor.

„Din 550.000 de turiști care au ajuns în județul Bihor, 460.000 au fost în Oradea și în Băile Felix și 1 Mai. În 2018, numărul mediu al nopților petrecute de turiști în Oradea este de 1,8 nopți, iar în Băile Felix de 4 nopți. Ambele ar putea să crească cu cel puțin o noapte.

Strategia este simplă – dacă crești numărul de nopți, poți descoperi Bihorul. Dar, din păcate, agențiile de turism nu vor să facă excursii organizate în județ, deși noi, Agenția, am arătat că se poate. Anul trecut am organizat 16 asemenea excursii de-o zi, iar anul acesta trei excursii. Din cei 10.000 de turiști aflați în Oradea și în Felix în fiecare săptămână, nu cred nu poți umple un autocar cu câteva zeci de persoane.

Înainte să ajungă la Oradea și în Băile Felix, turistul trebuie să știe că poate să viziteze diferite alte destinații”, este de părere directorul Agenției turitice a Consiliului Județean, Bántó Norbert.