Dacă în anul 2017, în județul Bihor, au fost înregistrate un număr de 284 de cazuri noi de hepatită virală A, de la începutul anului 2018 și până în 26 septembrie sunt confirmate serologic 547 de cazuri de hepatită A din care în mediul urban 280 cazuri, iar în mediul rural 267 cazuri.

Cei mai afectați de acest virus sunt copiii cu vârste între 5 și 9 ani, 265 dintre cazuri fiind descoperite la această categorie de vârstă. Asta și pentru că boala se transmite foarte repede în comunități. Următoarele grupe afectate sunt 0-4 ani, unde sunt înregistrate 105 cazuri, dar și cei între 10-14 ani cu 73 de cazuri.

Focare de hepatită

Pe localităţile judeţului repartiţia cazurilor noi de hepatită acută virală tip A în anul 2018, este următoarea: 144 cazuri – Aleşd, 86 cazuri – Săcueni, 36 cazuri – Ortiteag,  34 cazuri – Oradea, 31 cazuri – Tinca,  22 cazuri – Lăzăreni, 18 cazuri  – Tamaşda, 15 cazuri – Tinăud, 11 cazuri – Parhida, 9 cazuri – Tăşad,  9 cazuri – Suplacu de Barcău, 8 cazuri – Cadea, 7 cazuri – Vaşcau,  7 cazuri – Sântelec, 6 cazuri – Rontău, 6 cazuri – Haieu, 6 cazuri – Fonău, 5 cazuri – Diosig,  5 cazuri – Sălard, 5 cazuri – Ghiorac; 5 cazuri – Ineu, 4 cazuri – Biharia, 4 cazuri – Gepiş, 4 cazuri – Tulca, 3 cazuri – Hotar, 3 cazuri – Hidişelu de Sus, 3 cazuri – Petreu, 3 cazuri – Marghita, 2 cazuri – Ghenetea, 2 cazuri – Cubulcut, 2 cazuri – Cauaceu, 2 cazuri – Salonta, 2 cazuri – Nucet, 2 cazuri – Văşad, 2 cazuri – Valea lui Mihai, 1 caz – Ciumeghiu, 1 caz – Sălacea, 1 caz – Dumbrava, 1 caz – Batăr, 1 caz – Vadu Crișului, 1 caz – Miersig, 1 caz – Sărsig, 2 cazuri – Borş, 1 caz – Sânmartin, 1 caz – Gurbediu; 1 caz – Sărand; 1 caz – Bălnaca,  1 caz – Roit, 1 caz – Ciocaia, 1 caz – Cherechiu,  1 caz – Chiraleu, 1 caz – Balc, 1 caz – Sâniob, 1 caz – Curtuişeni, 1 caz – Cordău, 1 caz – Gepiu, 1 caz -Sânnicolau de Munte, 1 caz – Şişterea, 1 caz – Călacea, 1 caz -Albiş, 1 caz – Adoni, 1 caz – Subpiatră, 1 caz – Cheresig,  1 caz – Săldăbagiu de Munte, 1 caz – Saldăbagiu de Barcău; 1 caz – Chistag, 1 caz – Niuved, 1 caz – Girişu Negru.

Potrivit Direcției de Sănătate Publică (DSP) Bihor în data de 26 septembrie mai sunt active un număr de 12 focare în următoarele locaţii:

1.     Focar  Aleşd: 201 cazuri;

2.     Focar Tinca: 28 cazuri;

3.     Focar Lăzăreni: 25 cazuri;

4.     Focar Rontău: 15 cazuri;

5.     Focar Tămaşda: 12 cazuri;

6.     Focar Oradea pe str. Voltaire: 11 cazuri;

7.     Focar Taşad: 11 cazuri;

8.     Focar  Sântelec:  8 cazuri;

9.     Focar  Suplacu de Barcău: 7 cazuri;

10.   Focar Fonău: 6 cazuri;

11.    Focar  Ineu: 5 cazuri;

12.    Focar  Ghiorac: 5 cazuri.

„Boala mâinilor murdare”

Hepatita A este cunoscută și sub denumirea de „boala mâinilor murdare”. Este o boală acuta infecțioasă, iar perioada de incubare a virusului este cuprinsă între două și șase săptămâni. Boala apare în focare epidemice sau epidemii, mai frecvent în rândul copiilor și tinerilor.

Transmiterea acestei boli se realizează pe cale fecal-orală, pe fondul deficienţelor de igienă personală şi a sanitaţiei precare, prin intermediul mâinilor murdare și prin obiecte folosite și contaminate de către persoane infectate, prin consumul alimentelor și a apei contaminate, prin vectori (insecte, rozătoare).

„Semnele clinice nu apar întotdeauna, unele persoane pot să nu prezinte simptome evidente, acestea numindu-se asimptomatice. Când apar, acestea pot fi similare cu ale unei gripe obișnuite, incluzând printer altele: stare generală alterată, oboseală, indispoziție, dureri de cap; pierderea poftei de mâncare, grețuri, vărsături; dureri abdominale; colorația galbenă a pielii și mucoaselor; urina închisă la culoare (aspect de „bere brună”)”, ne explică reprezențanții DSP Bihor.

Hepatita A poate fi prevenită prin respectarea măsurilor de igienă personală, în special spălarea mâinilor cu apă şi săpun înainte de consumul alimentelor şi după utilizarea grupului sanitar.

Curățarea și dezinfectarea frecventă a grupurilor sanitare, consumul de apă numai din surse sigure, spălarea fructelor și legumelor înainte de consum în formă crudă, utilizarea veselei şi tacâmurilor indivuduale şi utilizarea prosoapelor de hârtie, reduc substanţial riscul de îmbolnăvire.