Dincolo de aspectul estetic, supraponderalitatea și obezitatea reprezintă condiții medicale complexe, cu implicații metabolice, cardiovasculare și endocrine importante. Înțelegerea corectă a acestor afecțiuni este primul pas pentru a putea discuta responsabil despre controlul greutății și despre ceea ce înseamnă, cu adevărat, un proces sănătos de slăbire.

Ce sunt supraponderalitatea și obezitatea

În medicină, evaluarea excesului de greutate se face cel mai frecvent prin intermediul indicelui de masă corporală (IMC), un indicator calculat prin raportarea greutății (în kilograme) la pătratul înălțimii (în metri). Deși nu este un instrument perfect, acesta rămâne unul dintre cei mai utilizați parametri pentru evaluarea riscului metabolic.

Conform criteriilor Organizației Mondiale a Sănătății:

● un IMC între 18,5 și 24,9 este considerat normal

● un IMC între 25 și 29,9 definește supraponderalitatea

● un IMC de 30 sau mai mare indică obezitate

Obezitatea poate fi clasificată în mai multe grade, în funcție de severitate, iar riscurile medicale cresc odată cu creșterea valorii IMC. Totuși, medicina modernă nu mai privește obezitatea doar prin prisma kilogramelor. Distribuția țesutului adipos, în special acumularea de grăsime abdominală, joacă un rol major în apariția complicațiilor metabolice. Grăsimea viscerală este asociată cu inflamație cronică, rezistență la insulină și risc crescut de diabet zaharat tip 2, hipertensiune arterială, dislipidemie, steatoză hepatică sau boli cardiovasculare. La nivel global, prevalența obezității a crescut dramatic în ultimele decenii. Stilul de viață sedentar, accesul facil la alimente ultraprocesate, stresul cronic și perturbarea ritmurilor de somn contribuie semnificativ la acest fenomen. Astfel, obezitatea nu mai este privită ca o problemă individuală izolată, ci ca o boală complexă, influențată de factori biologici, comportamentali, psihologici și sociali.

Ce înseamnă „slăbit calitativ”

Doamna doctor Pop Oana, medic specialist diabet zaharat, nutriție și boli metabolice la Hyperclinica MedLife Oradea și medic rezident endocrinologie, specializată în Terapia Obezității/ GLP-1 &GIP-GLP-1 și specialist cu acreditare internațională SCOPE în terapia obezității ne spune că în contextul acestei realități medicale, apare tot mai frecvent conceptul de „slăbit calitativ”. Acest termen descrie un proces de scădere în greutate care are ca obiectiv principal îmbunătățirea sănătății metabolice, nu doar reducerea rapidă a kilogramelor.

Slăbitul calitativ înseamnă:

● pierdere predominantă de țesut adipos, nu de masă musculară

● menținerea unui metabolism sănătos

● stabilizarea glicemiei și a profilului lipidic

● reducerea inflamației sistemice

● rezultate care pot fi menținute pe termen lung

Acest tip de slăbire are loc gradual și presupune schimbări durabile în alimentație, activitate fizică, somn și gestionarea stresului. În mod realist, o scădere în greutate sănătoasă este de aproximativ 0,5–1 kilogram pe săptămână, în funcție de caracteristicile fiecărei persoane. Prin contrast, dietele rapide promit adesea rezultate spectaculoase într-un timp foarte scurt. Aceste regimuri sunt de obicei extrem de restrictive, elimină categorii întregi de alimente sau reduc drastic aportul caloric. În primele zile sau săptămâni, scăderea în greutate este adesea rapidă, însă o mare parte din această pierdere provine din apă și masă musculară, nu din țesut adipos. Mai mult decât atât, dietele drastice pot încetini metabolismul, pot perturba echilibrul hormonal și cresc riscul de efect yo-yo, adică recâștigarea rapidă a kilogramelor pierdute. În final, persoana poate ajunge chiar la o greutate mai mare decât cea inițială. Din acest motiv, abordarea modernă în medicină se concentrează pe schimbări sustenabile și pe educație nutrițională, nu pe soluții rapide.

Rolul stilului de viață sănătos

Dr. Pop Oana ne spune că controlul greutății nu depinde de o singură variabilă, ci de un ansamblu de factori care formează ceea ce numim stil de viață. Alimentația echilibrată reprezintă una dintre componentele esențiale. Aceasta presupune un consum adecvat de proteine, fibre, grăsimi sănătoase și carbohidrați de calitate, proveniți în principal din alimente minim procesate. Legumele, fructele, cerealele integrale, peștele, carnea slabă și lactatele de calitate contribuie la menținerea unei sațietăți optime și la stabilizarea glicemiei. Activitatea fizică joacă, de asemenea, un rol major. Mișcarea nu este importantă doar pentru consumul caloric, ci și pentru menținerea masei musculare, îmbunătățirea sensibilității la insulină și susținerea sănătății cardiovasculare. Chiar și activitățile moderate, precum mersul pe jos, pot avea un impact semnificativ atunci când sunt practicate constant. Un alt factor adesea neglijat este somnul. Studiile arată că lipsa somnului influențează hormonii implicați în reglarea apetitului, crescând senzația de foame și preferința pentru alimente bogate în zahăr sau grăsimi. La fel de importantă este gestionarea stresului. Cortizolul, hormonul eliberat în perioadele de stres prelungit, poate favoriza acumularea de grăsime abdominală și poate influența comportamentele alimentare. Prin urmare, controlul greutății nu este rezultatul unei singure diete, ci al unui stil de viață echilibrat și consecvent.

Obezitatea – o boală cronică, nu o problemă de voință

Una dintre cele mai mari provocări în managementul obezității este percepția socială. Mult timp, excesul ponderal a fost privit ca rezultatul lipsei de disciplină sau de voință. Această perspectivă simplificată nu reflectă însă realitatea medicală. Astăzi, obezitatea este recunoscută ca boală cronică de către numeroase organizații medicale internaționale. Ea implică modificări complexe ale metabolismului, ale reglării apetitului și ale sistemelor hormonale care controlează foamea și sațietatea. Genetica joacă un rol important în predispoziția pentru acumularea de greutate. De asemenea, anumite afecțiuni endocrine, unele medicamente, factorii psihologici și mediul alimentar pot contribui la apariția și menținerea obezității. În plus, organismul are mecanisme biologice puternice care tind să mențină greutatea corporală. Atunci când o persoană slăbește, metabolismul se poate adapta pentru a conserva energia, iar senzația de foame poate crește. Aceste mecanisme fac ca

menținerea rezultatelor să fie dificilă fără sprijin medical și schimbări durabile în stilul de viață. Din acest motiv, tratamentul obezității poate include nu doar intervenții nutriționale și comportamentale, ci uneori și terapii medicamentoase sau intervenții chirurgicale, atunci când acestea sunt indicate medical.

Importanța eliminării stigmei

Din păcate, persoanele cu obezitate se confruntă frecvent cu stigmatizare și prejudecăți. Comentariile negative, etichetarea sau presiunea socială pot avea un impact profund asupra stimei de sine și asupra sănătății mentale. Stigmatizarea nu doar că este nedreaptă, dar poate agrava problema. Persoanele care se simt judecate sau rușinate sunt mai puțin motivate să solicite ajutor medical și pot dezvolta comportamente alimentare dezordonate. De aceea, abordarea obezității trebuie să fie una empatică, profesionistă și lipsită de judecăți. Pacientul are nevoie de sprijin, de informații corecte și de un plan personalizat, adaptat nevoilor și contextului său de viață. Medicina modernă promovează o abordare multidisciplinară, în care medicul, nutriționistul, psihologul și specialistul în activitate fizică pot colabora pentru a oferi un suport complet.

O schimbare de perspectivă

În final, controlul greutății nu ar trebui privit ca o luptă împotriva propriului corp, ci ca un proces de îngrijire a sănătății. Scopul nu este perfecțiunea estetică, ci echilibrul metabolic și starea de bine pe termen lung. Slăbitul calitativ presupune răbdare, educație și consecvență. Doamna Dr. Pop Oana ne spune că nu există soluții miraculoase, dar există strategii eficiente, bazate pe știință și pe înțelegerea profundă a organismului uman. Prin informare corectă, prin eliminarea stigmei și prin abordarea obezității ca boală cronică, putem construi o cultură a sănătății în care fiecare persoană să aibă acces la sprijinul și respectul de care are nevoie. Pentru că, în esență, adevărata schimbare nu începe cu o dietă drastică, ci cu o nouă perspectivă asupra sănătății și asupra modului în care ne îngrijim corpul.

Obezitatea NU se tratează cu voință! Obezitatea se tratează medical.

Apelați la ajutorul doamnei Dr. Pop Oana atunci când doriți să slăbiți sănătos. Apelați Call Center MedLife Oradea – 0259 960, pentru programare.