Doar eu am aflat în ultimele 30 de zile de o firmă orădeană de pe Borșului pe care hackerii o șantajează cu un milion de euro ca să-i deblocheze sistemul informatic precum și de doi cunoscuți care au rămas fără 20.000 de euro respectiv 70.000 de euro. Primul un administrator de firmă de instalații termice iar al doilea de cabinet medical. Ambii sunt victime a aceluiași tip de înșelăciune și cu conturi la aceiași bancă despre care putem găsi articole căutând online după cuvintele cheie “bancă greva foamei fraudă”. Acea grevă a foamei a fost declanșată de trei administratori de firme pe 31 octombrie 2024 la sediul central al băncii. Iar din același articol aflăm că la nivelul IPJ Cluj, în primele 9 luni ale anului 2024, au fost înregistrate circa 150 de cazuri privind infracțiunile de efectuarea de operațiuni financiare în mod fraudulos, accesul ilegal la un sistem informatic și înșelăciune.
Și aproape sigur că situația în Bihor e asemănătoare privind valul de fraude bancare.
Sigur că banca în cauză se poate semi-scuza prin faptul că a transmis repetate avertizări în presă privind atacurile psihologice, fie cu momeala unor acțiuni la bursa de valori fie cu alte asemenea premii sau beneficii neașteptate. Adevărul e că nu toți citim astfel de lungi articole preventive, căci viața e trepidantă.
Dar ce ar putea face suplimentar banca în cauză cât și instituțiile Statului ca să domolească acest flagel care duce la falimente și pierderi de locuri de muncă?
Nu o să numesc alte bănci ca să nu le fac reclamă, dar sunt bănci cu sisteme care opresc transferurile suspecte de la persoane juridice la persoane fizice până obțin o confirmare suplimentară de la titularul contului. Ba chiar carantinează și transferuri între persoane juridice dacă destinatarul plății e unul nou în istoricul de plăți.
Poate părea ceva mai “birocratic” și sigur e mai costisitor pentru bancă, dar e preferabil decât să te trezești cu contul golit.
Puțini știu că în cazul unei fraude bancare, nu păgubitul este singurul responsabil pentru prejudiciul adus, ci și banca e obligată să își securizeze mai bine aplicațiile și tranzacțiile.
Doar că băncile se asigură contractual să fie acoperite legal de condițiile generale de afaceri așa încât singura variantă a pagubitului e să apeleze cumva tot la bancă dar pe cale amiabilă și invocând riscul reputațional, inclusiv prin mediatizarea de pildă a unei greve a foamei.
Dacă cineva ar avea energie și timp să înființeze, după modelul Asociației Victimelor Rutiere, o Asociație a Victimelor Fraudelor Bancare, cu procese colective, sigur ar avea vizibilitate în presă și mai multă relevanță în instanțe.
De ce unele bănci reușesc să blocheze plățile dublate sau plățile în cascadă iar altele nu? De ce unele bănci fac verificări în cazul unui plăți către un furnizor nou fără istoric de plăți? De ce unele bănci permit procedural atașarea unui card la contul principal ceea ce crește mult riscul de fraudă?
Și de ce autoritățile statului, măcar Protecția Consumatorului, nu verifică banca la care în ultimele luni s-au înregistrat atâtea fraude? Apoi, nu prea vedem comunicate din partea Poliției sau Parchetelor, inclusiv DIICOT, privind prinderea unor astfel de hackeri.
Iar acesta e un semn că Academia de Poliție ar putea spăla rușinea plagiatelor pregătind ofițeri în stare să ia urma transferurilor “suveică” prin conturi fantomă până la infractorii finali adică cei care ridică banii. Apoi, dată fiind gravitatea fenomenului, legiuitorii ar putea aspri pedepsele pentru violarea sistemelor informatice la fel cum s-au asprit recent pentru viol.
Nu în ultimul rând, la fel cum unele ministere plătesc de ani de zile anunțuri publice gen “nu exagerați cu sarea, zahărul și grăsimile” sau “elevii cu deficiențe (mentale) brusc nu mai au nevoie de profesori specialiști”, Ministerul Finanțelor sau Justiției ar putea transmite la radio și TV mesaj gen: “nu vă puneți card pe contul principal ci doar pe unul secundar”. Acesta fiindcă nu doar firmele ci și persoanele fizice sunt ținta fraudelor. Și e preferabil să pierzi bănuții de pe un cont secundar decât să rămâi fără toată agoniseala.
CRISTIAN HORGOȘ
Avertizare BNR: tentativă de fraudă cu ajutorul inteligenței artificiale
Citiți principiile noastre de moderare aici!