Artistul își ține la curent fanii și susținătorii cu toare acțiunile legate de pregătirea concertului de 130 de ore. De patru ani și jumătate se pregătește pentru acest moment, realizând chiar simulări ale concertului de Cartea Recordurilor. Recent a cântat 4 zile și patru nopți, acasă, la Biharia. De ce s-a angajat în acest demers? Unul dintre mobile e acela de a pune primele cărămizi la visul bunicului său, acela de a construi un muzeu al istoriei muzicii la Oradea. Inițial bunicul său și episcopul Tempfli au căzut de acord ca acest muzeu să fie găzduit în Palatul Baroc.

[eadvert]

Acesta e azi renovat , iar protagoniștii proiectului sunt în lumea celor drepți. Pianistul a găsit un spațiu foarte bun pentru un muzeu al istoriei muzicii și are nevoie de o jumătate de milion de euro pentru a-l amenaja. Demersul său de a intra în Cartea Recordurilor i-ar aduce notorietatea necesară pentru ca în urma concertelor să obțină sumele necesare pentru a realiza proiectul bunicului său, violonistul şi muzicologul și istoricul Thurzó Sándor. Există puține orașe ale căror trecut muzical să fie urmărit de o singură familie, care să monitorizeze și azi istoria muzicii, după ce a făcut-o timp de mai multe generații, așa cum se întâmplă în cazul Oradiei.

Tezaurul familiei Thurzó

Familia sa e parte din istoria muzicală a Oradiei și deține în total peste 18.000 de piese care ar putea fi expuse. Printre acestea se află o vioară folosită în 1760, la concertul pe care compozitorul austriac Michael Haydn l-a condus la Palatul Romano-Catolic din Oradea, moment din care familia sa a documentat toată istoria muzicală a oraşului.Toate manuscrisele originale ale compozitorului Bartók Béla sunt, de asemenea, în posesia familiei pianistului. De-altfel, pianistul știe cum poate prinde contur muzeul istoriei muzicii, mai bine decât orice pianist orădean din ultima jumătate de secol, fiind singurul care își asigură existența din concerte, mai ales în străinătate.

Dacă va deveni artistul care a cântat 130 de ore, orădeanul va fi mai cunoscut la nivel mondial şi, astfel, va fi mai bine plătit şi, deci, va putea economisi mai mulţi bani pentru muzeul muzicii. În acelaşi timp, speră că în urma prestigiului obținut prin intrarea în Cartea Recordurilor, va atrage sponsori pentru viitoarea instituţie de cultură din Oradea.

Thurzó Zoltán va încerca să doboare recordul mondial al celui mai lung maraton de cântat la pian, susţinând un concert, timp de cinci zile, în perioada 30 noiembrie – 5 decembrie. Peste 450 de piese va interpreta artistul la pian. Thurzó Zoltán şi-a propus să intre astfel în Cartea Recordurilor cu “Cel mai lung maraton de cântat la clape/pian de către o persoană”. El vrea să depăşească recordul actual deţinut de un artist din India, Mrityunjay Sharma, care a cântat 127 de ore, 8 minute şi 38 de secunde, fără întrerupere.El crede că muzica poate fi un instrument de a transforma lumea într-una mai bună.

„Să punem muzica clasică în lumina reflectoarelor!”

E mesajul dat de pianist. În ceea ce privește credința că va izbuti să facă ceea ce și-a propus, Thurzó Zoltán crede că „entuziasmul dictează viteza, dar cu perseverență îți atingi scopul ”.

„Între 30 noiembrie – 5 decembrie 2021 voi încerca să dobor un record mondial. Ținta mea: cântatul la pian (muzică clasică ) 130 de ore ”, explică pianistul ceea ce se va întâmpla la „Guinness World Records Official Attempt 2021 – Oradea / Nagyvarad ”.

În încercarea sa de a intra în Cartea Recordurilor, orădeanul va interpreta și integrala sonatelor lui Mozart, o premieră în viaţa muzicală din ţara noastră, fiindcă nici un pianist nu a mai făcut asta. Chiar pe 5 decembrie, la finalul maratonului, se vor împlini 230 de ani de la moartea lui W.A. Mozart, deci momentul nu a fost ales întâmplător.

„Pe lângă acest repertoriu din Mozart voi executa și alte 450 de lucrări pentru pian compuse de mai mulți compozitori, precum: J.S.Bach, T.Albinoni, Liszt Ferenc, Frédéric Chopin, Franz Schubert, Robert Schumann, Johannes Brahms, Erkel Ferenc, Kodály Zoltán, Bartók Béla, Johann Strauss jr., Geroge Gershwin, John Field, Sergei Rachmaninov, Manuel Ponce, Erik Satie, Alberto Nepomuceno, George Posca, Charles Mayer, Victor Carbajo, George Enescu, Anton Pann, Sigismund Toduță, Modest Mussorgsky, Vasily Prisovsky, Amaral Vieira, Edvard Grieg, Claude Debussy, Francis Poulenc, John Schmidt, Bolyki András, Paul de Senneville, Yutaka Yamada, Scott Joplin, Charles Mayer, Victor Carbajo, Hans Zimmer, Nino Rota, Yann Tiersen, Richard Clayderman, Alan Silvestri, John Williams, Ennio Morricone ”, spune Thurzó Zoltán .

Maratonul muzical va fi găzduit de sala festivă a Universității Partium. Pe parcursul celor 130 de ore în care va performa, artistul va putea fi văzut de orădeni, dar și de turiștii dornici să se bucure de prestația pianistului. Planul său este ca în primele două zile să nu se oprească deloc din cântat pentru a putea totuși acumula un timp satisfăcător pentru somn. Sala festivă de la Partium va fi , practic, locul unde va cânta, va mânca, va dormi şi se va spăla începând de marți 30 noiembrie, ora 8, până sâmbătă, 4 decembrie, ora 23. Condițiile în care are loc încercarea de doborâre a recordului mondial prevăd, conform pianistului ca :„la fiecare oră, primesc cinci minute pauză, pe care ori le folosesc, ori le acumulez. Între piese, am 30 de secunde la dispoziţie, pe care tot aşa, pot să le acumulez dacă vreau ”.

Întreg evenimentul are loc sub umbrela Asociaţiei Culturale Classic Arts deținută de artist, cu sprijinul unei echipe de 20 de persoane. Pentru a fi omologat recordul e sufiecient să fie trimisă înregistrarea concertului care se va realiza cu patru camere. Un observator independent îl va cronometra în permanenţă.Bihoreanul studiază pianul de la 5 ani.

În timpul studenției el a avut ocazia de a lucra cu maeștri renumiți precum Zoltán Kocsis, Gergely Bogányi sau Daniel Barenboim. Performanța, elanul, atitudinea sa muzicală sunt recunoscute ca solist și în orchestră de cameră. Conform site-ului său, numărul aparițiilor pe scenă se apropie de 1000. Și tot 1000 de piese cuprinde și repertoriul său. Este câștigătorul, premiatul a numeroase concursuri.În anii 2006 și 2007 Primăria Oradea l-a nominalizat pentru Premiul de Excelență în categoria ”Tineri Artiști”.

La data de 22 ianuarie 2012, cu ocazia Zilei Culturii Maghiare, Uniunea Democrată a Maghiarilor din România, i-a acordat premiul Culturii Maghiare, drept recunoaștere a performanței sale. Întreaga familie Thurzó era formată din artişti. Bunica lui Zoli, Tyukodi Margit, a fost cântăreaţă de operă, mama lui, Margit Terézia, a cântat la flaut, pian şi vioară, până când o accidentare a forţat-o să renunţe la cariera muzicală, iar fratele ei, Sándor József, le cântă şi azi orădenilor la vioară.