Hotărârea aduce majorări consistente ale valorilor impozabile pentru clădiri, diferențiate în funcție de destinație (rezidențială, nerezidențială sau mixtă) și de categoria de proprietari, persoane fizice sau juridice, dar și sancțiuni fiscale suplimentare pentru construcțiile neautorizate, lipsa racordării la canalizare sau terenurile construibile lăsate neutilizate pe arterele principale ale orașului. În urma aplicării noilor taxe și impozite locale, bugetul local în 2026 va primi în plus, aplicarea pachetului fiscal guvernamental ar genera o creștere considerabilă a veniturilor municipiului, 49 de milioane de lei, în special din impozitele pe clădiri și terenuri.

Contre între consilierii locali PSD și UDMR și primarul Birta

Dezbaterile pe marginea proiectului de hotărâre a fost marcat de o serie de contre între consilierii PSD și UDMR și primarul Florin Birta pe marginea unor taxe și impozite locale, care s-ar fi putut, păstra la nivele mai mici. Consilierii Adrian Madar și Szabo Jozsef i-au reproșat că nu s-ar dori o protejare a orădenilor vulnerabili, prin reducerea unor taxe și impozite ce intră în competența Consiliului local, ba chiar s-ar încălca anumite acte normative. În replică, primarul Birta le-a reamintit celor doi consilieri că partidele pe care le reprezintă au fost de acord cu toate măsurile dispuse prin pachetul adoptat de Guvernul Bolojan, iar acum sunt împotriva lor, ce ar fi un limbaj dublu în opinia primarului Birta. Cu toate voturile împotrivă, în cele din urmă proiectul a fost adoptat.

Clădirile rezidențiale ale persoanelor fizice: valori impozabile aproape dublate

Pentru locuințele deținute de persoane fizice, impozitul pe clădiri se va calcula în continuare prin aplicarea unei cote de 0,111%, însă baza de impozitare crește semnificativ. Valorile impozabile pe metru pătrat pentru anul 2026 sunt cuprinse, în funcție de tipul construcției, între 1,789 și 1,796 ori mai mari față de 2025.

De exemplu, o clădire rezidențială din beton sau cărămidă arsă, dotată cu toate utilitățile, va avea în 2026 o valoare impozabilă de 2.677 lei/mp, față de 1.492 lei/mp în 2025. Creșteri similare se regăsesc și la clădirile fără utilități sau la anexele gospodărești. La aceste valori se aplică și coeficienți de corecție în funcție de zona orașului, Oradea fiind împărțită în patru zone fiscale, cu coeficienți între 2,2 și 2,5, ceea ce amplifică suplimentar sarcina fiscală în zonele centrale.

Majorări punitive: +50% la impozit în mai multe situații

Hotărârea Consiliului Local introduce sau menține o serie de majorări de 50% ale impozitului pe clădiri, care vor afecta direct mii de proprietari: lipsa contractului de canalizare, acolo unde există rețea publică și racordarea este posibilă; construcții realizate sau extinderi făcute fără autorizație de construire, până la intrarea în legalitate; clădiri care nu sunt utilizate ca domiciliu (cu excepții limitate, precum cele dobândite prin succesiune); clădiri utilizate de operatori economici din domeniul jocurilor de noroc și pariurilor.

Persoanele juridice: cote mai mari și penalizări drastice

Pentru clădirile rezidențiale deținute de persoane juridice, cota de impozitare este stabilită la 0,3%, iar pentru clădirile nerezidențiale la 1,15%. În cazul în care valoarea clădirii nu este actualizată prin raport de evaluare în ultimii 5 ani, impozitul poate ajunge la 10% din valoarea impozabilă, prin aplicarea unei cote adiționale de 100%. Este una dintre cele mai dure sancțiuni fiscale din pachetul aprobat, menită să forțeze actualizarea valorilor din evidențele fiscale și să elimine subevaluarea patrimoniului imobiliar.

Clădirile nerezidențiale ale persoanelor fizice: până la 0,90% impozit

Pentru persoanele fizice care dețin clădiri nerezidențiale, cota standard este de 0,70%, dar poate crește la 0,90% dacă valoarea din evaluare sau din actele de dobândire este mai mică decât cea stabilită conform grilei pentru clădirile rezidențiale. În lipsa unei valori clare, impozitul poate fi calculat la 2% din valoarea impozabilă aferentă clădirilor rezidențiale.

Clădiri cu destinație mixtă: calcul combinat

Pentru clădirile cu destinație mixtă aflate în proprietatea persoanelor fizice, impozitul se va calcula separat pentru suprafața rezidențială și cea nerezidențială. Dacă proprietarul nu declară suprafața utilizată în scop economic, întreaga clădire va fi impozitată cu 0,3%, o prevedere care favorizează declararea incompletă, dar crește riscul de controale fiscale.

Terenurile, în vizorul administrației locale

Consilierii locali au votat și o măsură cu impact major pentru dezvoltarea urbană: majorarea cu 50% a impozitului pentru terenurile construibile fără construcții, amplasate pe arterele principale ale orașului, precum Bulevardul Decebal, Calea Aradului, Nufărului sau Calea Clujului. Majorarea se aplică până la finalizarea construcției și obținerea autorizației de dare în folosință și va fi constatată de Poliția Locală Oradea, pe baza unor note de constatare și fotografii. Măsura rămâne valabilă chiar și în cazul vânzării terenului, fiind transferată noului proprietar. O prevedere distinctă vizează Centrul Istoric al municipiului. Terenurile construibile fără construcții, care au front stradal la străzile din Ansamblul urban „Centrul istoric Oradea”, vor fi impozitate suplimentar cu 50%.

Reduceri pentru parcurile industriale

În paralel cu măsurile punitive, Consiliul Local a menținut și facilități fiscale pentru mediul de afaceri strategic. Rezidenții parcurilor industriale din Oradea care au aplicat pentru o schemă de ajutor beneficiază de o reducere de 50% a impozitului pe teren, față de nivelul standard.

Terenurile din intravilan: impozite mai mari în toate zonele orașului

O altă modificare cu impact direct asupra proprietarilor vizează terenurile amplasate în intravilan, indiferent dacă sunt ocupate de construcții sau înregistrate la alte categorii de folosință. Pentru terenurile intravilane încadrate la categoria „terenuri cu construcții”, impozitul se calculează prin înmulțirea suprafeței cu valorile stabilite pe zone fiscale. În 2026, nivelurile cresc cu aproximativ 5–6% față de 2025.

Astfel, în Zona A, impozitul ajunge la 15.900 lei/ha pentru persoane juridice și 13.600 lei/ha pentru persoane fizice, iar în Zona D, la 3.700 lei/ha, respectiv 3.380 lei/ha. Creșteri mult mai accentuate se aplică terenurilor intravilane înregistrate la alte categorii de folosință decât „terenuri cu construcții” – arabil, pășune, vie, livadă sau fâneață. Aici, nivelurile de impozitare din 2026 sunt, în medie, de 2,4 ori mai mari decât cele din 2025. De exemplu, un teren arabil din Zona A va fi impozitat cu 750 lei/ha, față de 309 lei/ha în anul anterior, iar o livadă din aceeași zonă va ajunge la 1.430 lei/ha.

Pentru persoanele juridice care desfășoară activități agricole, există o excepție limitată: impozitul pe terenurile intravilane utilizate agricol se calculează similar celui din extravilan, dar numai dacă firma are ca obiect de activitate agricultura și înregistrează venituri și cheltuieli din această activitate.

Extravilanul: impozite de peste două ori mai mari

O creștere consistentă se regăsește și la terenurile amplasate în extravilan. Pentru anul 2026, impozitele se majorează în medie de 2,4 ori față de 2025, indiferent de categoria de folosință. Astfel, un teren arabil din extravilan va fi impozitat cu 670 lei/ha, față de 277 lei/ha în 2025, o livadă ajunge la 750 lei/ha, iar un teren cu construcții la 415 lei/ha. Valorile au fost stabilite prin aplicarea unor cote adiționale prevăzute de Codul fiscal.

Impozitul pe mijloacele de transport: diferențiere clară în funcție de poluare

Un alt capitol important îl reprezintă impozitul pe mijloacele de transport, care în 2026 este diferențiat mai accentuat în funcție de norma de poluare. Pentru autoturisme, impozitul se calculează per 200 cm³, cu valori mai mari pentru vehiculele poluante (Non-Euro – Euro 3) și mai mici pentru cele Euro 6 și hibride. De exemplu un autoturism sub 1.600 cm³ va fi impozitat cu 19,5 lei/200 cm³ pentru Non-Euro, dar doar 16,5 lei/200 cm³ pentru Euro 6; pentru motoarele peste 3.000 cm³, impozitul ajunge la peste 380 lei/200 cm³ pentru vehiculele poluante. Vehiculele hibride beneficiază de reduceri de până la 50%, iar cele electrice sunt taxate distinct, cu un nivel fix stabilit de Consiliul Local.

Transportul greu: creșteri moderate, dar constante

Pentru autovehiculele de transport marfă de peste 12 tone, precum și pentru combinațiile de vehicule (cap tractor + semiremorcă), impozitele cresc moderat față de 2025, în funcție de numărul de axe, masa maximă autorizată și tipul de suspensie. Și remorcile și semiremorcile sunt vizate de majorări, de aproximativ 5–6%, în funcție de greutate.

Certificatele de urbanism: creșteri moderate

Taxa pentru eliberarea certificatului de urbanism în mediul urban crește în 2026, în funcție de suprafața terenului sau a construcției pentru care se solicită documentul. Pentru suprafețele mici, de până la 150 mp, taxa ajunge la 9 lei, față de 8 lei în 2025, iar pentru intervalul 151–250 mp crește la 10 lei. Pentru suprafețe mai mari, majorările sunt ceva mai temperate procentual, dar cumulative: la 501–750 mp, taxa urcă la 17 lei, iar pentru terenurile între 751 și 1.000 mp ajunge la 20 lei. În cazul suprafețelor care depășesc 1.000 mp, taxa de bază rămâne aproape neschimbată, fiind aplicată o formulă mixtă – sumă fixă plus 0,01 lei pentru fiecare metru pătrat suplimentar.

Foraje, excavări, chioșcuri și branșamente: tarife înghețate

În schimb, taxele pentru autorizațiile de foraje și excavări rămân la nivelul din 2025: 1 leu/mp pentru excavări și 4 lei/mp pentru foraje, în ciuda marjei largi permise de legislația națională. Aceeași politică de menținere a nivelului se aplică și pentru: autorizațiile de construire pentru chioșcuri, tonete, cabine, spații de expunere, panouri publicitare și firme – 10 lei/mp; autorizațiile pentru racorduri și branșamente la rețelele publice – 10 lei pentru fiecare racord; taxa pentru avizarea certificatului de urbanism – 20 lei; taxa pentru certificatul de nomenclatură stradală și adresă – 15 lei.

Copii după planuri cadastrale: scumpiri abrupte

Cele mai mari creșteri procentuale apar la eliberarea copiilor heliografice și a extraselor din documentații de urbanism (PUG, PUZ, PUD, DTAC), fie pe suport de hârtie, fie în format digital. Astfel, în 2026: un extras A4 ajunge la 20 lei, față de 15 lei; formatul A3 urcă la 30 lei, față de 20 lei; pentru formatele mari (A2–A0), taxele se dublează sau chiar se triplează, ajungând până la 100 lei pentru planșele de mari dimensiuni.

Taxa pentru autorizația sanitară de funcționare rămâne la 20 lei, la fel ca și taxa pentru atestatul de producător – 80 lei; taxa pentru carnetul de comercializare a produselor agricole – 70 lei.

Restaurante, baruri și activități recreative: taxe mai mari pe punct de lucru

Cea mai sensibilă categorie rămâne cea a unităților de alimentație publică și divertisment, pentru care taxa anuală de emitere sau vizare a autorizației de funcționare crește cu aproximativ 5,6% în toate zonele orașului. Pentru spațiile de până la 100 mp, taxa de bază pornește în 2026 de la: 1.850 lei în zona A, 1.530 lei în zona B, 1.270 lei în zona C, 1.055 lei în zona D, la care se adaugă un cuantum anual calculat pe metru pătrat, raportat la veniturile nete. Pentru spațiile cu suprafețe între 100 și 500 mp, taxele cresc proporțional, iar pentru cele de peste 500 mp, nivelul maxim ajunge la 4.900 lei în zona A.

Regim special de taxare pentru unitățile din Pasajul Vulturul Negru

Un regim fiscal distinct este instituit pentru unitățile de alimentație publică situate în Pasajul Vulturul Negru, zonă cu statut aparte atât din perspectiva patrimoniului construit, cât și a intensității fluxurilor pietonale. În acest caz, taxa pentru eliberarea sau vizarea anuală a autorizației de funcționare nu beneficiază de facilitățile acordate unităților care desfășoară activități culturale, fiind calculată după o formulă cumulativă. Concret, taxa anuală se stabilește prin adunarea unei valori fixe (lei/an) cu o componentă variabilă de 38 lei/mp/an, calculată exclusiv pentru suprafața destinată servirii clienților.

Cu toate acestea, nivelul final al taxei este plafonat, în conformitate cu prevederile Codului Fiscal, după cum urmează: maximum 6.000 lei/an pentru unitățile cu suprafețe de până la 500 mp; maximum 12.000 lei/an pentru unitățile cu suprafețe de peste 500 mp. Administrația locală justifică acest tratament diferențiat prin necesitatea asigurării unui nivel superior de salubrizare într-un spațiu acoperit, intens circulat și greu de întreținut. Potrivit documentației anexate hotărârii, sumele colectate din aceste taxe vor fi direcționate către suplimentarea serviciilor de curățenie, în special prin spălarea pardoselilor cu o frecvență mai ridicată, considerată singura operațiune eficientă de salubrizare în cazul Pasajului Vulturul Negru.

Peste 4.000 de persoane cu dizabilități nu mai au parte de scutiri

Impactul pachetului de măsuri fiscale adoptat de Guvern asupra taxelor și impozitelor locale pe 2026 se regăsește și în privința scutirilor care până acum se acordau dar care de anul viitor nu se

mai acordă. Potrivit informațiilor transmise de directorul Direcției Economice, Eduard Florea, în municipiul Oradea, 4.200 de persoane cu dizabilități nu vor mai beneficia de scutiri la plata impozitelor pentru bunurile imobile și mobile. Pe lângă această categorie, mai există și alte persoane care au fost eliminate de pe lista celor care beneficiau de scutiri.