Asociația Milvus Transilvania Vest trage un semnal de alarmă, după ce în mai puțin de o lună, în Oradea au fost semnalate două cazuri de șerpi omorâți pe malul Crișului. Cei de la Milvus spun că, din păcate, aceste cazuri nu sunt unice și că vorbim de un fenomen.

„Asta ne confirmă și herpetologii, cei care se ocupă de studiul reptilelor (șerpi, șopârle, țestoase) și al amfibienilor (salamandre, tritoni, broaște). Grupul de pe Facebook – Herping Romania (n.b. herpetologia – știința care se ocupă cu studiul amfibienilor și al reptilelor) este plin cu astfel de semnalări din toată țara”, se arată în comunicatul Asociației Milvus Transilvania Vest.

După estimările herpetologului Tibos Sos, sunt mii de șerpi omorâți în fiecare an în România.

„O altă victimă frecventă a uciderilor este năpârca, șopârla fără picioare. Iar dacă includem aici și acei șerpi care anual cad victime traficului rutier, numărul poate ajunge până la câteva zeci de mii de exemplare. Șerpii reprezintă o parte integrantă a ecosistemelor – fie de apă, fie terestre. Se hrănesc cu rozătoare, amfibieni, iar ei, la rândul lor, reprezintă hrana altor specii – păsări mai ales: berze, stârci, egrete, acvile, șerpari, bufnițe – ca să numim doar câteva”, mai arată sursa citată.

Protejați prin lege

Acest fenom are loc în condițiile în care șerpii sunt protejați atât prin Legislația europeană (Directiva Habitate), cât și prin cea românească (OUG 57/2007 și Legea nr. 49/2011), “iar prelevarea, capturarea sau uciderea speciilor prevăzute în anexele actului juridic menționat se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 1 an sau cu amendă penală de la 30.000 lei la 60.000 lei.”

„De exemplu, în Franța, din luna februarie a acestui an, maltratarea sau uciderea unui șarpe se pedepsește cu până la 3 ani de închisoare și amendă de 150.000 euro. Precum în alte țări, și în România au fost deteriorate, fragmentate și distruse multe habitate prielnice pentru șerpi. Ca urmare a extinderii așezărilor omenești, este aproape inevitabil să întâlnim periodic șerpi în apropierea gospodăriilor”, atrag atenția cei de la Milvus.

[eadvert]

Ei precizează că serpii din jurul gospodăriilor sunt de regulă specii neveninoase, care, cel mult, vor ține sub control numărul de rozătoare.

„Iar dacă în timpul unor ieșiri în natură veți observa vipere, amintiți-vă că sunt specii protejate, ceea ce înseamnă că și noi, cetățenii, avem obligația morală să o facem”, mai precizează sursa citată.

Ce este Ofiofobia

Ofiofobia (sau ofidiofobia) este frica anormală, morbidă de șerpi. Un studiu din domeniul neuroștiinței, realizat de o echipă internațională de cercetători, a demonstrat că amenințarea pe care o reprezentau șerpii a influențat modul în care a evoluat creierul primatelor și, implicit, al nostru. Dar șerpii nu mai reprezintă demult amenințarea pe care au avut-o asupra strămoșilor noștri acum zeci sau sute de mii de ani. Iar vindecarea de această fobie este posibilă prin educație și exercițiu. Aflând mai multe despre șerpi ne poate ajuta să nu-i mai privim ca pe un pericol și chiar să putem ridica stigmatul pe care mecanisme vechi de apărare, cultura populară și religia l-au pus asupra șerpilor.

Știați că?

● Șerpii nu au urechi și le lipsește simțul auzului. Percep, în schimb, vietățile mai mari prin vibrațiile mișcărilor pe care le produc.
● Șerpii detectează mirosurile folosindu-și limba. Având limba bifurcată, șerpii pot recepționa stimuli olfactivi venind din direcții diferite.
● În afară de trei specii de viperă (vipera comună, vipera cu corn, vipera de fâneață sau de stepă) toate celelalte specii de șerpi din România sunt neveninoase.
● Viperele nu mușcă decât atunci când sunt provocate sau încolțite, acesta fiind de fapt un mecanism de apărare, comportamentul omului determinând reacția acestuia.
● Veninul șerpilor din țara noastră în foarte puține cazuri s-a dovedit a fi letal (ex. persoanelor alergice la venin sau care prezintă comorbidități). Chiar și în cazul câinilor mușcați de vipere, cazurile de deces au fost puține.

Ce facem dacă întâlnim un șarpe?

1. În primul rând, e important să rămânem calmi și să nu-l deranjăm. Apoi, putem să-i observăm comportamentul timp de câteva minute.
2. Pentru a afla ce specie este, putem să-i facem o fotografie (Folosind zoom, de la 2-3 metri va fi suficient. Nu e nevoie să vă apropiați mai tare). Postați fotografia cu locul și data pe grupul Herping Romania. Veți primi răspuns de la experții din grup într-un timp foarte scurt.
3. Faceți câțiva pași înapoi și așteptați ca șarpele să se îndepărteze.