Consiliul Județean Bihor a comandat, în urmă cu câteva luni, un studiu de consum cultural, care a fost în dezbatere publică și în baza căruia, autoritățile județene speră să întocmească o strategie culturală pentru următorii ani, prin care să atragă mai mult public și turiști, prin spectacolele și concertele organizate de instituțiile din subordinea CJ Bihor.
[eadvert]
Studiul a fost realizat în baza unor date colectate în perioada septembrie – octombrie 2021, din o mie de chestionare și se referă la consumul cultural în Bihor în ultimele 12 luni. Cei care au întocmit documentul spun că rezultatele, dată fiind perioada de pandemie, ar putea să nu rămână așa cum reies din studiu, pe termen lung. Managerii instituțiilor de cultură din județ vor mai avea o întâlnire cu cei de la INCFC, pentru a discuta pe marginea rezultatelor.
Publicul de la distanță mare
Potrivit datelor furnizate de INCFC, în județul Bihor, gradul de acces al populației la instituțiile publice de cultură este următorul: sub 20 de kilometri (22 de minute) 11% din populația județului, între 21 și 40 de kilometri (22 și 60 de minute) 12% din locuitori și peste 41 de kilometri (peste 60 de minute) 77% din totalul celor care locuiesc în Bihor. „Am plecat de la ipoteza că distanța care este necesară pentru a ajunge la o instituție publică are impact direct proporțional asupra nivelului de consum cultural, prin prisma accesului mai facil sau mai greoi. În mod paradoxal, rezultatele indică un fenomen de inversă corelare între gradul de acces și nivelul de participare. Astfel, 18% dintre cei care trebuie să străbată peste 41 de kilometri au declarat că în ultimele 12 luni au fost la Filarmonică, iar 14% dintre cei cu un grad II de acces au participat la un spectacol al Filarmonicii de stat din Oradea. O pondere de 13% au fost la cinematograf, iar 7% au fost cel puțin o dată la un spectacol de teatru”, se precizează în documentul întocmit de INCFC, la comanda Consiliului Județean Bihor.
Locuitorii de la țară, consumatori de cultură
Prin comparație, cei care locuiesc la mai puțin de 40 de kilometri de instituțiile de cultură, doar 3% și respectiv 4% au declarat că au fost la teatru în ultimele 12 luni. „Pentru a înțelege acest fenomen de inversiune în comportamentul așteptat de consum cultural, am realizat un profil socio-demografic al celor care au declarat că au participat la spectacole de teatru, filarmonică sau au mers la cinematograf, deși sunt nevoiți să se deplaseze de la peste 40 de kilometri”, se mai arată în documentul citat. Astfel, la teatru merg persoane tinere și adulte, active, până în 50 de ani, cu studii universitare și postuniversitare și cu venit mediu și peste mediu. Teatrele independente au ca public elevi și studenți. La filarmonică merg persoane între 35-50 de ani, active, cu studii universitare și postuniversitare, nivel mediu și peste mediu de trai, în timp ce la clienții cinematografului sunt tineri și adulți până în 50 de ani, active pe piața muncii, cu studii medii și universitare și venit mediu.
Studiul arată că explicațiile pentru acest fenomen ar fi: fenomenul de migrațiune, posibil început în ultimii ani, dar accentuat în perioada pandemiei de COVID-19, care a determinat o serie de mișcări vizibile și la nivel național, plecarea tinerilor și a familiilor tinere cu nivel de trai mediu și peste mediu de venit, către zonele peri-urbane, limitrofe orașelor sau zone rurale; deși au ales să trăiască la țară, consumul cultural al acestor persoane nu s-a schimbat; locuitorii din mediile rurale lucrează la oraș, iar comportamentul de consum cultural este influențat de activitatea zilnică din mediul urban; un comportament rezultat din izolarea și nevoia oamenilor de a participa la activități în afara locuinței. „Este posibil ca acest comportament să fie schimbat doar în contextul pandemiei și să nu rămână așa pe termen lung”, este concluzia studiului.
Filarmonica nu se regăsește în studiu
Managerul Filarmonicii de Stat din Oradea ne-a declarat că, în realitate, lucrurile nu sunt tocmai cum zice documentul. „Raportul respectiv nu corespunde realității, în ceea ce privește publicul nostru. Studiul spune că publicul nostru e format din persoane cu vârste între 35-50 ani. Noi am fi fericiți să fie așa, să aducem public de această vârstă la spectacole, însă nu este așa”, a declarat Carmen Rus, managerul instituției. Ea spune că, cel mai probabil, cei chestionați au mințit în chestionare. „Dă bine să spui că ai mers la Filarmonică, asta nu înseamnă că îți faci neapărat timp să mergi la spectacole”, a spus Rus. Ea spune și că publicul Filarmonicii este din Oradea, nu din județ și că foarte rar au persoane din afara municipiului care vin la concerte. „O să mai avem o întâlnire și în urma dezbaterii cu toți managerii, o să încercăm să punem la cale o strategie de dezvoltare culturală a orașului și județului”, a completat managerul. Ea spune că strategia Filarmonicii se va concentra pe atragerea unui public mai tânăr, a studenților, a adolescenților și copiilor. „La nivelul orașului sunt trei facultăți de profil, toate trei au studenți care au ca profil muzică, este frustrant să ai trei facultăți de profil și să nu ai studenți în public”, a subliniat Carmen Rus. Pentru copii și adolescenți, sunt deja proiecte aflate în lucru, primul urmând să aibă loc în luna decembrie.
Cum stă Teatrul?
Managerul Muzeului Țării Crișurilor, Gabriel Moisa, a declarat că muzeul a reieșit foarte bine în studiu și asta e un lucru îmbucurător și că lucrează la o strategie, în baza informațiilor din document. Daniel Vulcu, managerul Teatrului Regina Maria din Oradea, spune că studiul nu reflectă cu acuratețe situația reală. „Există niște scheme după care se fac studiile, care amestecă spectacolul de stradă, de bâlci, cu spectacolul de teatru și nu mi se pare deloc măgulitor pentru noi. Procentele sunt mult mai mari la spectacolul de bâlci. Problema care se pune e că e greu de spus realmente cât public există de la apariția pandemei încoace. O perioadă nu s-a jucat deloc, pe urmă s-a jucat cu 50%, cu 30% din capacitate. Oamenilor a început să le fie frică să frecventeze locurile publice”, a declarat Vulcu. Legat de strategia culturală pe următorii ani, Vulcu spune că „lucrurile trebuie privite nu strict legat de cifre, ci cunoscând specificul județeului și publicului”. Managerul subliniază că instituțiile de cultură trebuie să vină atât cu strategii comune, cât și separate, pentru realizarea unor festivaluri sau spectacole tip concert în aer liber. El mărturisește că în publicul teatrului se regăsesc puțini bărbați, care probabil preferă alt tip de divertisment.
Sebastian Lupu, de la Teatrul Independent Artemotion, spune că ONG-urile culturale nu au fost consultate cu privire la strategia culturală a județului, chiar dacă au făcut spectacole cu săli pline, cu sute de reprezentanții. „Studiul este făcut într-o perioadă total nepotrivită și nu are absolut nicio relevanță”, a declarat Lupu, în condițiile în care, în perioada studiată, Teatrul de Stat a avut reprezentanții într-o proporție de 5%, față de o perioadă normală, iar sectorul independent 0%. Acesta spune că Artemotion are o experiență de peste zece ani de zile și reprezentanțiile de acolo au atras public și în sala mare. Cu toate astea, autoritățile oferă prea puțină atenție ONG-urilor culturale.
foto: Instituțile de cultură vor face o strategie pentru a atrage un public mai numeros FOTO: FAN
Trimite articolul
X
Ade says: Romani sunt ca si shaorma cu de toate, ei au in buzunare mereu 2-3 dezifectante cu gel sau spirt si bineinteles 3-4 masi si medalion anticovid anti bacteri. Romania sunt un popor civilizat respectos care mereu respecta regulile
Va rog eu frumos, sa imi spuneti de unde scoateti atatea cazuri?
Pe cand avand in vedere ca toata lumea respecta cu strictete regulile impuse de autoritati.
La intrare in mall, magazine, brutarie, patiserie, cofetarie, restaurante, la intrare la locul de munca, in piete, targuri, la intrare in casa, bloc, toata lumea se dezinfecteaza cu gelul de la intrare.
La intrare in taxi este plexi glas, soferul poarta masca, geamul este deschis, omul isi pune gel dezinfectant pe maini.
La intrare in autobus, tramvai, oameni respecta si 2,5 m distanta nu 1,5 cat spune autoritatile, omul respecta cu foarte mare strictete chiar mai mult de 1,5 m distanta fata de alta persoana, geamul in autobus, tramvai este mereu deschis, oameni se dezinfecteaza cu gel cu alcool sanitar, apa oxigenata…etc Masca mereu o poarta toti cu nasul si gura acoperite, mai sunt unele exceptii care poarta 2 masti o data.
La intrare in Ldl sau Carrefour sau Penny la raionul de patiserie oameni pastreaza bineinteles distanta si folosesc bineinteles clestele special pentru produse de patiserie si le pun frumos in punga, tot pentru grija altora de a nu contamina raionul de patiserie.
Omul merge frumos la casa de marcat sa achite produsele cumparate respectand bineinteles distanta de 2 m, oameni merg frumos fara sa se impinga si pastrand distanta fata de persoana din fata.
Oameni achita contra valoarea produselor bineinteles cu cardul pentru ca nu pune mana pe bani cu bacterii.
La intrare in Piete oameni frumos pastraza distanta nu se imping, asteapta respectos pana le vine randul la o distanta de cel putin 2 m.
Oameni poarta masca inclusiv pe strada, respecta distanta si nu intra in contact cu persoane necunoscute nu se pupa cu nimeni, se saluta respectos cu cotul sau cu pumnul.
Noi Poporul Roman chiar respecta cu strictete mare, regulile impuse de autorizati , nu ca alte Tari care nu respecta, alte tari nici nu se spala pe mani, si cand merg la raionul de patiserie iau produsele de panificatie cu mainile goale si nu folosesc clestele asa fac alte Tari din Ue. pe cand Romania respecta regulile, merg frumos, isi asteapta randul, poarta masca peste tot, se spala pe maini de 300 de ori pe zi, asa fac Romani, ti-e mai mare dragul sa vezi ca popor frumos are Romania. nu ca alte Tari unde nu se respecta nimic.
In ciuada cazurilor foarte multe din romania, nu stiu de unde, ca Romani respectra intruna masurile impuse cu toata dragostea lor si cu grija lor, Tin sa mentionez ca Romani sunt foarte grijuli si le pasa foarte mult de cei din jurul lor, de aceea fac coada la centrelele de vacinare pentru a ne proteja pe noi, oameni.
Va rog informativa despre vacin doar din surse oficiale pentru Pfizer de pe siteul lor european iar moderna, jhonson tot de pe siteul lor, nu va uitati la televizor ca televizorul minte frumos ca cresc cazurile de covid, dar nu are cum ca noi Romani respectam perfect regulile impuse, plus mai adaugam noi reguli noi de prevenire, cum ar fi: purtam 2 masi o data, ne spalam de 300 ori pe zi pe maini, nu ne impingem, pastram si 5 m distanta fata de alte persoane, nu organizam petreceri ascunse cum fac alte Tari.
Grija Romanilor este pentru noi, om cu om, oprim pandemia.
NU va luati dupa stiri ele mint, nu sunt cazuri, deoarece oameni respecta in maxima siguranta toate regulie impuse de autoritati.
Ti-e mai mare dragul de poporul Roman, ce bine respecta regulile, la noi toata lumea poarta masca, nu exista om fara masca pe strada, daca poate se mai scapa o exceptie adica 1 o persoana la 1 milion de oameni, imediat la acea persoana i se atrage atentia de ceilati oameni si daca nu are masca, noi romani i oferim gratuit o masca cu toata dragostea noastra si ne pasa de alte persoane.
La romani le pasa mult de persoanele din jurul lor de aceea se vacineaza, pastreaza distanta, iar daca un om nu are bani sa isi cumpere o masca, romanul i ofera instant o masca cadou, deci toti purtam masca, nu exista ca nu purtam.
taranca says: Stimabila Georgiana Anghel, dumneavoastra sunteti de la “tara”, nu-i asa? Nu de alta, dar am mai cunoscut oameni care au ales sa traiasca in MEDIUL RURAL. 😐 (sper sa intelegeti jignirea voalata)
