Acesta a fost mesajul central transmis în cadrul conferinței de presă organizate luni, 27 ianuarie, pentru prezentarea bilanțului activității Direcției Patrimoniu Imobiliar, la care au participat primarul Florin Birta și directorul direcției, Lucian Popa.

Aproape 90 de milioane de lei venituri, un sfert din contribuția locală la investiții

Primarul Florin Birta a subliniat, în deschiderea conferinței, rolul esențial pe care Direcția Patrimoniu Imobiliar îl are în susținerea financiară a marilor proiecte ale municipiului. În 2025, veniturile totale ale direcției s-au ridicat la aproximativ 90 de milioane de lei, o sumă care acoperă circa 25% din contribuția proprie a Primăriei Oradea la investițiile realizate anul trecut.

„Municipiul Oradea a investit peste un miliard de lei în 2025, iar 40% din această sumă a provenit din fonduri proprii. Direcția patrimoniu imobiliar se apropie de 100 de milioane de lei. Deci aproximativ 25% din contribuția investițiilor municipiului Oradea vin din veniturile Direcției de Patrimoniu Imobiliar”, a declarat edilul.

Parcările, principala sursă de venit

Cea mai mare parte a veniturilor provine din administrarea parcărilor, care au generat în 2025 peste 33 de milioane de lei. O evoluție semnificativă este creșterea veniturilor din parcările off-street, subterane și supraterane, care au ajuns la aproape 6 milioane de lei și sunt așteptate să crească în anii următori.

„Mă bucur foarte mult că a doua sumă, ca venit în cele 33 de milioane de lei, sunt din parcările off-street, adică din parcările subterane și supraterane”, a spus primarul, anticipând o creștere constantă a acestor încasări: „Această sumă va crește an de an”.

Anul trecut a fost inaugurată parcarea de la Spitalul Județean, iar pentru acest an sunt planificate două noi parcări: una subterană cu 1.000 de locuri în zona Colegiului Național „Onisifor Ghibu”, în cadrul proiectului de regenerare urbană, și alta în zona fostei piețe din cartierul Nufărul.

„Anul acesta avem în plan construirea a două parcări. Una în cadrul proiectului de regenerare urbană în zona Colegiului Național Onisifor Ghibu, o parcare subterană, și una în zona fostei piețe din Nufărul”, a anunțat primarul.

În paralel, municipalitatea caută soluții și pentru cartierele aglomerate. „Am avut o discuție cu colegii mei de la Direcția de Patrimoniu Imobiliar pentru identificarea unui teren în zona unui cartier aglomerat, cum ar fi Rogerius”, a spus Florin Birta.

Primarul a reamintit o promisiune mai veche: „Am spus de fiecare dată că, după ce vom termina parcările din zonele centrale, vom construi o parcare și într-un cartier aglomerat. Oamenii au nevoie de parcări și în afara carosabilului, nemaiavând suficiente parcări în curțile blocurilor”, a explicat edilul, precizând că se ia în calcul chiar și „o parcare pe structură ușoară, subterană”.

Parcările au devenit una dintre cele mai sensibile și mai profitabile componente ale administrației urbane din Oradea. Dincolo de disconfortul zilnic reclamat de șoferi, datele financiare arată că sistemul de parcare a evoluat într-un mecanism bugetar major, dar și într-un instrument de disciplinare urbană, cu reguli tot mai stricte și digitalizate. În 2025, încasările totale din parcări au ajuns la 33.246.016 lei, un maxim istoric, în creștere față de 31,24 milioane lei în 2024 și aproape dublu comparativ cu anul 2020, când veniturile se situau la 17,47 milioane lei. Creșterea nu este una accidentală, ci rezultatul extinderii infrastructurii off-street, al digitalizării plăților și al creșterii gradului de conformare.

„Sistemul de parcări nu a fost gândit ca o taxă mascată, ci ca un instrument de organizare a orașului. Faptul că generează venituri consistente este o consecință, nu scopul în sine”, a declarat primarul Florin Birta.

Explozia plăților digitale și declinul tichetelor clasice

Structura încasărilor indică o schimbare profundă de comportament. În 2025, plata parcării prin telefonul mobil a generat peste 14,13 milioane de lei, devenind principala sursă de venit din parcări stradale. În paralel, încasările din tichete clasice au scăzut dramatic, până la doar 74.678 lei, un nivel aproape simbolic.

„Oamenii vor soluții simple. Când plata se face din telefon, fără drumuri și fără birocrație, gradul de conformare crește natural”, a explicat directorul DPI, Lucian Popa.

Parcometrele stradale au adus în 2025 aproximativ 2 milioane de lei, în scădere față de anul precedent, semn că digitalizarea a devenit dominantă, nu alternativă.

Parcările off-street, tot mai rentabile

Un aport tot mai important îl au parcările subterane și supraetajate. Parcare Etajată de la Tribunal a depășit 1,18 milioane de lei, cea subterană de pe Independenței a generat peste 1,06 milioane de lei, iar parcarea de la Spitalul Municipal aproximativ 710.000 de lei. Noile parcări supraetajate, Brașovului, Barițiu și Iosif Vulcan, au intrat pe un trend ascendent, cumulând venituri de ordinul sutelor de mii de lei fiecare.

Directorul Direcției de Patrimoniu Imobiliar, Lucian Popa, a recunoscut deschis caracterul sensibil al subiectului:

„Știu că subiectul parcărilor este un subiect care produce emoție, este un subiect sensibil. Parcările nu sunt despre taxe, nu sunt despre venituri. Parcările sunt despre o ordine urbană, despre o chestiune de civilizație, parte de mobilitate și timp câștigat”.

Parcările ca instrument de organizare a orașului

Potrivit lui Lucian Popa, sistemul de management al parcărilor nu a fost gândit ca o sursă de presiune financiară asupra cetățenilor, ci ca un instrument de organizare urbană.

„Parcările, de fapt, sunt un instrument de organizare a orașului. Dacă sistemul funcționează corect, creează ordine urbană, mai puține mașini parcate haotic, mai puține conflicte între pietoni și șoferi, mai puține trotuare blocate. Un oraș în care parcarea este organizată este clar un oraș mai civilizat”, a punctat directorul Direcției de Patrimoniu Imobiliar. „Pentru un locuitor care are un abonament plătit, parcarea devine un timp câștigat. El știe cât are de plătit, știe care e un loc. Nu mai are stresul zilnic dintr-un oraș în care sistemul nu este gestionat corect”, a afirmat directorul DPI.

Digitalizare, mai puține amenzi, venituri mai mari

Un element-cheie în eficientizarea sistemului a fost digitalizarea.

„Am introdus digitalizarea și încercăm să ne ducem cât mai departe cu partea de digitalizare”, a explicat Lucian Popa, arătând că parcările moderne construite în afara carosabilului „mută mașinile de pe părțile pietonale în spații corect amenajate, eliberând zona pentru pietoni”.

„Un sistem controlat mai bine nu înseamnă mai multe amenzi. Înseamnă mai multă corectitudine. Cine respectă regulile nu este dezavantajat”, a subliniat Popa, iar efectele sunt vizibile nu doar în trafic, ci și în statisticile privind sancțiunile. „Veniturile din parcări cresc în fiecare an nu pentru că oamenii sunt împinși să plătească mai mult, ci pentru că sistemul începe să funcționeze corect. În același timp, numărul de amenzi scade, semn că oamenii devin mai civilizați, mai responsabili și mai corecți” a fost opinia directorului DPI. „N-am înmulțit locurile de parcare, să știți, mai puțin parcările din afara carosabilului. Am aplicat un management mai corect și am oferit oamenilor posibilități mai ușoare de plată”, a explicat directorul Direcției de Patrimoniu Imobiliar.

Banii se întorc în comunitate

Un argument esențial pentru acceptarea sistemului, spune Lucian Popa, este transparența utilizării banilor.

„Cel mai important a contat foarte mult faptul că oamenii au văzut că banii care se colectează de la ei se întorc toți în oraș”. Fondurile sunt reinvestite în „școli, imobile, centrul istoric, parcuri”, prin alte direcții ale primăriei, contribuind direct la „creșterea standardului și calității vieții în municipiul Oradea”.

Ce se schimbă concret la parcările de domiciliu

Directorul Direcției Patrimoniu Imobiliar, Lucian Popa, a insistat asupra faptului că, începând din acest an, regulile privind parcările de domiciliu sunt stabilite fără echivoc și vor fi aplicate unitar, până la 31 decembrie a fiecărui an, termen-limită pentru plata locurilor aferente anului următor. „Începând din acest an, totul va fi foarte clar până la 31 decembrie anului în curs. Trebuie plătite parcările de domiciliu pentru anul care urmează”, a explicat Popa, arătând că în anii anteriori, suprapunerile dintre perioadele de încasare și contractele vechi au creat artificial discrepanțe în raportări. Această clarificare procedurală explică, potrivit conducerii DPI, scăderea veniturilor din parcările de domiciliu în 2025, care nu reflectă o diminuare a cererii, ci o corectare a modului de contabilizare.

La acest fenomen s-a adăugat și neplata efectivă a abonamentelor de către un număr semnificativ de beneficiari. „Cam 1.100–1.200 de cetățeni, atât anul precedent, cât și în acest an, au uitat să-și plătească parcarea sau și-au scos-o de pe agendă. Iar acum sunt nemulțumiți”, a declarat directorul DPI.

Platforma digitală: cont personal, documente validate și pași transparenți

În ceea ce privește noul sistem digital de atribuire, Lucian Popa a precizat că aplicația este deja într-un stadiu avansat de dezvoltare, urmând ca perioada următoare să fie dedicată pregătirii publicului, înainte de lansarea efectivă. „Pe partea de aplicație, noi suntem destul de avansați. Acum începem să lucrăm la partea de ce vrem să facem: să-i pregătim pe oameni înainte de a da drumul la sistem”, a explicat acesta.

Administrația intenționează să organizeze tutoriale, prezentări și întâlniri explicative, pentru ca cetățenii să înțeleagă clar modul de funcționare al platformei, pe care directorul DPI o descrie ca fiind una simplă, intuitivă. „Nu e deloc un sistem sofisticat. Va fi un link, fiecare își va face un cont, exact ca pentru orice altă activitate de pe internet.” Fiecare utilizator va avea un cont personal, în care vor fi introduse datele de identificare și documentele necesare pentru participarea la procedura de atribuire a unui loc de parcare de domiciliu.

Opțiunile reale ale cetățeanului

Un element-cheie al noului sistem este distribuirea automată a solicitanților într-o rază de 150 de metri în jurul imobilului de domiciliu.

„Când vei avea contul, se va face o distribuție a fiecărui cetățean pe raza de 150 de metri în jurul blocului în care locuiește”, a explicat Lucian Popa.

Dacă în această zonă există locuri libere, solicitantul le va putea vedea în timp real. În funcție de situație, cetățeanul va avea două variante: atribuire directă, acolo unde există un singur solicitant pe loc; participare la licitație publică, în zonele cu cerere ridicată. „Poate nu va fi cazul în unele zone de licitații, va fi doar o cerere, deci va primi direct locul, fără licitație publică”, a precizat directorul DPI. În schimb, acolo unde mai mulți solicitanți își doresc același loc, sistemul va declanșa automat procedura competitivă.

Validare administrativă și notificări clare

Un aspect esențial, subliniat de conducerea DPI, este validarea documentelor, care va fi realizată atât automat, cât și de funcționarii Primăriei. „După ce îți introduci actele, colegii din primărie și sistemul vor valida sau invalida documentele, în funcție de regulamentul parcărilor de domiciliu”, a explicat Popa.

Condițiile de bază rămân similare celor existente: domiciliul în zonă, dreptul de folosință asupra autoturismului și respectarea regulamentului local. Diferența majoră este eliminarea interpretărilor.

„Foarte multe nu s-au schimbat față de trecut. Doar că acum e mult mai clar, ca să nu mai fie interpretat.” a precizat directorul DPI.

După validare, fiecare solicitant va primi mesaje și notificări pe e-mail, care vor confirma statutul cererii și îl vor informa despre pașii următori. „Vei afla câte cereri sunt pe locul respectiv, iar sistemul îți va spune clar: în data X, între orele Y și Z, va avea loc licitația. Poți participa de oriunde la licitație.” a mai spus Popa. Licitațiile vor fi online, accesibile de oriunde, eliminând deplasările și suspiciunile legate de proceduri netransparente.